serial

Carte vs film: Lună plină (Bitten)

Povestea:
Elena Michaels era o fată cu un trecut dur, dar încrezătoare în viitor, până când iubitul ei, Clay, a mușcat-o. Ceea ce nu știa ea este că iubitul ei era vârcolac și că miturile și legendele despre ei nu erau doar povești. Supraviețuind mușcăturii, Elena a devenit singura femeie-vârcolac din lume, însă a urât încă de la început noua lume din care făcea parte.
Singurul pe care l-a acceptat a fost Jeremy Danvers (tatăl adoptiv al lui Clay și lupul alfa al Haitei, gruparea responsabilă cu păstrarea secretului vârcolacilor față de oameni), care a învățat-o cum să se descurce în noua ei viață și a devenit tatăl pe care Elena nu l-a avut niciodată. Totuși, nici măcar el n-a reușit s-o convingă să nu renunțe la viața de lup, așa că tânăra a părăsit Stonehaven, casa Haitei, și s-a se refugiat în Toronto, unde încearcă să ducă o viață normală.
Dar atunci când Haita e provocată chiar pe teritoriul ei, Elena nu mai poate fugi de adevăr și trebuie să se confrunte nu numai cu Clay, dar și cu lupul din ea însăși.

Părerea mea:
Acum câțiva ani, când am descoperit această carte, a fost una dintre preferatele mele. Vârcolacii lui Kelley Armstrong nu sunt cei din povești, care devin niște monștrii ucigași în nopțile cu lună plină, ci niște oameni care au capacitatea de a deveni lupi oricând doresc (cu condiția s-o facă măcar o dată la una-două săptămâni, altfel transformarea devine iminentă), rămânând totodată ei înșiși în pielea animalului. Cred că ne-am confruntat cu toții măcar o dată cu întrebarea „Dacă ai fi un animal, ce animal ai vrea să fii?” așa că a fost interesant să-mi imaginez că ai putea cu adevărat deveni un lup.

Totuși, Elena reușește să dea un pic de realism ideii pentru că prin încercările ei de a duce o viață normală demonstrează că un lup nu se potriveșe chiar atât de bine într-un oraș precum Toronto. Însă Haita, familia ei, echilibrează balanța pentru că fiecare dintre membrii ei duce o viașă cât se poate de normală și de fericită, atât ca om cât și ca lup.

Lăsând la o parte partea supranaturală, cartea spune povestea unei tinere care încearcă să-și găsească locul în lume și să împace felul în care visa că va arăta viața ei cu modul în care aceasta s-a desfășurat în realitate. Și fiind în perioada în care încercam să îmi schițez viitorul, mi-a fost ușor să mă pun în pielea Elenei (nu și a lupului, deși mi-ar fi plăcut să încerc).

Tocmai de aceea, atunci când am aflat că se va face un serial după carte, am fost destul de entuziasmată, chiar și după ce am văzut pozele cu Greyston Holt, actorul care l-a jucat pe Clay, care nu se ridica deloc la așteptările minții mele amorezate de personaj, minte care visa altceva. În cele din urmă, actorul m-a convins... serialul, în schimb a fost destul de slăbuț.

În linii mari, povestea cărții e destul de respectată, cel puțin în prima parte a sezonului, însă există destule schimbări. Totuși, spre supriza mea, mi-au plăcut schimbările pentru că majoritatea au dus la noi și noi informații despre vârcolaci și societatea lor, lucruri care mi se par extrem de importante într-o poveste cu creaturi supranaturale care trăiesc printre noi. Într-o astfel de poveste, vreau să știu nu numai cum de au reușit să rămână un mit sau cum s-au integrat printre oameni, dar și cum funcționează lumea lor, cea din spatele supersițiilor și ochelarilor de cal ai umanității.

Ceea ce m-a dezamăgit a fost felul în care a fost spusă povestea. Actorii nu au fost neapărat slabi, deși nu jocul lor actoricesc n-a fost nici cel mai strălucit, dar scenariul în sine a avut multe lipsuri. De multe ori, m-am trezit completând golurile din poveste cu informații din carte, astfel încât să pot înțelege anumite acțiuni ale personajelor. În special povestea dintre Clay și Elena mi s-a părut că a avut mult de suferit. În carte, povestea dintre ei e în prim plan și e plină de sentimente extrem de puternice, cei doi sunt mereu pe linia subțire dintre iubire și ură, ceea ce în serial nu prea se simte. Fără informațiile din cărți, relația lor pare extrem de ciudată, uneori forțată sau pur și simplu fără sens.

În schimb, serialul s-a concentrat mai mult pe problemele Haitei cu vârcolacii care le contestă autoritatea, ceea ce nu era neapărat un lucru rău dacă secanriștii ar fi încercat să îmbogățească povestea din carte (care e în plan secund, deci nu e destul de detaliată cât să poată fi adusă în prim plan și să susțină un serial). Vârcolacii puternici și hotărâți din carte au ajuns deseori să pară niște începători penibili, luând decizii proaste aparent fără niciun motiv, suferind pierderi de-a dreptul ridicole uneori. Singurele părți bune au fost scenele de luptă, care au fost coregrafiate și filmate superb, mi-au plăcut de fiecare dată, chiar dacă asta a însemnat să vedem mai puțini lupi (buget mic = efecte speciale slabe și rare) și mai mulți oameni luându-se la bătaie cu mâinile goale (chestie de care nu mă plâng, mai ales când tipii arătau bine).

Totuși, marea mea dezamăgire au fost scenele dintre Elena, iubitul ei uman Phillip și Clay, care în carte erau atât de încărcate de tensiune încât privite din exterior erau fie extrem de amuzante, fie extrem de heartbreaking pentru că durerea lui Clay era ușor de înțeles (pentru orice cititor, nu și pentru Elena). În serial, au tăiat mult din această parte și puținul pe care l-au făcut nu m-a impresionat mai deloc.

Așadar, deși recomand cartea tuturor celor cărora le place o poveste bună cu vârcolaci, serialul îl recomand doar celor care nu doar că țin neapărat să-l vadă, dar au citit cartea în prealabil, ca să poată completa lipsurile. Deoacamdată a apărut doar un sezon, dar se lucrează la al doilea. Eu plănuiesc să-l văd, măcar la început pentru că a doua carte a seriei se concentrează mai puțin pe vârcolaci și mai mult pe lumea supranaturală, care e îmbogățită cu vrăjitoare, demoni, vampiri și alte legende, însă eu sper ca serialul să rămână doar la vârcolaci și să dezvolte schimbările pe care le-au făcut în primul sezon, să-și creeze propia poveste și poate așa, va ieși un produs mai bun :)

A fost odata ca niciodata (Once Upon a Time)

... vine în România!!! Și aparent știrea asta nu e atât de nouă pe cât credeam, dar eu acum am aflat și mă bucur enorm! E un serial frumos, numai bun pentru întreaga familie și aduce ceva nou și interesant basemlor pe care le cunoaștem cu toții.

Povestea:

În urma unui blestem aruncat de mama vitregă a Albei ca Zăpada, toate personajele din lumea poveștilor sunt trimise într-o lume fără magie, uitând cine erau înainte, primind în schimb o nouă identitate. Finalurile fericite au dispărut pentru totdeauna, pentru că lumea în care au ajuns este chiar Terra. Însă orice blestem are și o portiță de scăpare, iar în cazul acesta e vorba despre Emma, fiica Albei ca Zăpada și a Prințului, care a trăit toată viața ca orfană pe Pământ și care este singura care poate rupe blestemul.

Părerea mea:

Mi-a plăcut serialul de la primele episoade, este unul dintre puținele cu care încă sunt „la zi” și mă bucur enorm că va ajunge în curând și pe micile ecrane de la noi. Am mai scris despre acest primul sezon al acestui serial, puteți reciti articolul aici. Primul sezon începe miercuri de la ora 21:00 pe Diva, însă eu o să încerc să-l urmăresc în reluare sâmbăta de la 19:00. În plus, pentru cei care îl urmăresc online, sezonul 3 reîncepe duminică, pe 9 martie!


Cuvinte #6

M-am reapucat de curand sa ma uit la Doctor Who. Renuntasem... well, de fraiera ce sunt. Ma atasasem de doctorul cu numarul 10 (David Tennant) si pur si simplu nu voiam sa vad pe altcineva jucandu-l. My bad, pentru ca Matt Smith face si el un Doctor destul de reusit... Da, bine, I'll be honest, e genial. Nu e #10, dar e genial oricum.

Acum, daca imi iertati romgleza, vreau sa va impartasesc 2 citate din serial: unul care are legatura cu cartile si deci cu subiectul acestui blog, si unul mai sensibil (mai ales pentru cunoscatori), care pur si simplu mi s-a intiparit in minte:

You want weapons? We're in a library. Books are the best weapon in the world. This room's the greatest arsenal we could have. Arm yourself!

© Doctor Who - Tooth and Claw


We're all stories in the end. Just make it a good one, eh? Cause it was, you know. It was the best.

© Doctor Who - The Big Bang


Si o mica incercare de traducere, pentru cei care nu vorbesc engleza:

Vrei arme? Suntem intr-o biblioteca! Cartile sunt cele mai bune arme din lume. Aceasta camera e cel mai bun armament pe care l-am putea avea. Inarmeaza-te!

La final, cu totii suntem doar povesti. Doar asigura-te ca e una buna, eh? Pentru ca a fost, sa stii. A fost cea mai buna.


Cum vi se par?


Serial: Once Upon a Time

poster-once-upon-a-time.jpg

Stiti toate acele basme din copilaria noastra, pe care voiam sa le ascultam iar si iar si in lumea carora doream sa ajungem? Cum credeti ca ar fi ca, in schimb, acele personaje sa ajunga in lumea noastra?

Raspunsul e: "trist, foarte foarte trist". Sau, cel putin acesta este raspunsul oferit de serialul Once Upon a Time, unde personajele de basm au ajuns in lumea noastra deoarece Regina, mama vitrega a Albei ca Zapada este atat de furioasa ca a fost invinsa incat arunca o vraja care sa-i duca pe toti locuitorii intr-o lume fara magie si, mai ales, fara finaluri fericite. Aparant, aceasta lume este lumea noastra, unde ajung cu totii fara nicio amintire despre cine au fost in basme.

Doar ca in acest oras exista un baietel, Henry, fiul adoptiv al Reginei, care are o carte intitulata Once Upon a Time care spune povestea blestemului Reginei si care face legatura intre persoanejele din carte si persoanele din oraselul Storybrooke, unde au ajuns cu totii.

Din carte, Henry afla ca exista cineva care ii poate salva, asa ca pleaca sa o gaseasca pe Emma, mama lui biologica si fiica Albei ca Zapada, care este si cea care ii va salva pe toti. Doar ca Emma nu crede nimic din ce spune Henry. Totusi, se ataseaza de baiat si ramane in oras. (Apropo, pentru fanii serialului House MD, Emma e jucata de Jennifer Morrison aka Cameron)

Primul sezon prezinta in paralel povestile unor personaje din lumea basmelor si din lumea reala, aratand simultan modul cum Emma ii ajuta sa-i gaseasca macar o bucatica din fericirea happy-end-urilor pierdute, in timp ce Henry incearca s-o convinga ca oamenii din Storybrooke sunt intr-adevar personaje din povesti si ca ea trebuie sa-i salveze. Apar persoanaje celebre precum Belle (Frumoasa, din Frumoasa si Bestia), Scufita Rosie (a carei poveste a fost schimbata, devenind cu adevarat geniala), Pinocchio, un Duh al Lampii, Rumplestiltskin (pe care eu il iubesc enorm - nu pentru aspect, nu e vreun sex simbol, ci pentru povestea personajului, care e superba). De asemenea, unele personaje secundare din basme primesc si ele povestea lor, precum Grumpy, unul din cei 7 pitici sau Jimminy Cricket al lui Pinocchio.

Sezonul doi a inceput pe 30 septembrie si avand in vedere ca serialul e addictive, normal ca l-am vazut si am ramas "oau" pentru ca nu mi-am putut imagina ce putea urma. Abia astept episodul urmator si va recomand si voua serialul pentru ca va schimba complet modul in care priveati personajele de basm (plus ca Vanatorul din povesta Albei ca Zapada e foarte bun... if you, girls, know what I mean!)

 

The Outer Limits (La limita imposibilului)

TheOuterLimits_(2005).jpg

Daca vreti cu adevarat sa va delectati cu povesti intunecate, atunci nu exista recomandare mai buna decat acest serial. Desi produs in urma cu ceva timp, povestile sunt atemporale iar efectele speciale nu lasa de dorit. Totusi, un mic sfat: nu-l urmariti prea aproape de ora de culcare, altfel va va fi imposibil sa va scoateti povestea din cap si somnul se va lasa asteptat (vorbesc din proprie experienta).

Am vazut cateva episoade anul trecut, cand serialul a fost difuzat la televizor, dar ieri am vazut pentru prima data primul episod al seriei si mi-am reamintit de ce iubesc The Outer Limits.

Fiecare episod incepe simplu, calm, inofensiv: elevi la o scoala, un om la serviciu, o familie in excursie... Orice lucru aparent banal poate fi regasit la inceputul serialului (exista mici exceptii, cand povestea incepe intr-o nava spatiala, spre exemplu, dar astfel de episoade sunt mai rare). Apoi urmeaza genericul, o opera de geniu, dupa parerea mea. Si apoi o voce "din off" spune cateva cuvinte despre o trasatura a oamenilor, despre conditia umana, despre temererile sau dorintele omenirii, despre umanitate in general. Initial, nu e obligatoriu sa vezi legatura intre aceste afirmatii si intamplari. Dar episodul continua.

Si cumva, 40-50 de minute mai tarziu, ai ajuns de la situatia banala la ceva absolut inimaginabil, la ceva neasteptat, dar care reflecta perfect ceea ce afirma acea voce de la inceputul serialului. Voce care se intoarce si reia ideea, ca un fel de morala a povestii. Si in timp ce asculti morala, ai parte de surpriza finala, acel lucru care nu te va lasa sa dormi, lucrul pe care nu ti-l vei putea scoate din minte desi ecranul s-a inegrit si episodul s-a terminat de mult.

Primul episod este ecranizarea nuvelei Regii nisipurilor de George RR Martin, nuvela pe care o gasiti in cartea cu acelasi nume de la editura Nemira. Exista cateva modificari fata de original, in sensul ca povestea nu se petrece ca in carte, pe o planeta straina, ci pe Pamant, iar Kress nu e un colectionar, ci un om stiinta. In rest, in linii mari, povestea a fost respectata. Vocea anunta ca este vorba despre dorinta oamenilor, nevoia chiar, de a fi recunoscuti, nevoia ca munca lor sa fie apreciata.

In acel moment, munca lui Kress pare a fi in pragul dezastrului, proiectul sau fiind anulat, toate materialele si obiectul studiului sau (niste fiinte numite de el regii nisipurilor) inghetate si uitate. El insa reuseste sa fure cateva oua pe care le duce acasa, oferindu-le regilor mediul de care au nevoie pentru a creste si a se dezvolta. Si creaturile incep nu numai sa dea semnele de inteligenta la care Kress sperase, dar castelele lor ii poarta chipul si regii par sa-l venereze. Insa totul vine cu un pret...

Poate unii dintre voi n-au fost convinsi. Poate unii cred ca descriu vreun serial horror si nu gusta genul (nu e cazul, va asigur). Totusi, in final, va rog un singur lucru: o data, cand aveti ceva timp la dispozitie, cautati serialul si incercati sa vedeti primul episod. Va garantez ca va va captiva si ca veti intelege entuziasmul meu in legatura cu el. Si pentru fanii lui George RR Martin si al tuturor lucrurilor inspirate de opera lui, va invit pe forumul dedicat lui si lucrarilor sale.