Veronica Roth

Recenzie: Experiment (Divergent #3)

Disclaimer: aceasta e recenzia ultimei cărți din serie, nu a filmului. Știu, sunt ultimul blogger de pe fața pământului care a citit cartea asta. Ideea e că am avut o relație destul de ciudată cu întreaga serie: prima carte mi s-a părut destul de bună, dar un fel de Jocurile Foamei Reloaded, așa că am continuat seria doar ca să-mi dau seama dacă până la urmă e ca JF sau nu. Nu e, dar nu mai sunt așa sigură dacă acesta e un lucru bun sau nu...

coperta-experiment-divergent-3.jpg

Povestea:

Acum că adevărul despre modul cum a luat naștere modelul facțiunilor a ieșit la iveală, întregul oraș Chicago e la pământ. Sistemul a fost distrus, Evelyn Johnson preluând conducerea orașului și încercând să instaureze o nouă ordine. Totuși, războiul civil e abia la început, pentru că sunt destui care nu sunt de acord cu Evelyn și cu noile ei legi.

Tris însă are probleme mult mai mari, deoarece o dată cu aflarea adevărului despre trecutul orașului și al ei însăși, tânăra vrea să ajungă dincolo de zidul exterior al orașului. Însă acolo descoperă o lume complet străină, în care și ea și Tobias trebuie să învețe să se descurce și, mai presus de atât, să descopere cine le spune adevărul și cine nu.

Soarta orașului lor ar putea avea probleme mai mari decât faptul că pacea a fost distrusă.

Părerea mea:

Când am vrut să mă apuc de citit Experiment, mi-am dat seama cât de mult timp a trecut de când Insurgent pentru că nu-mi mai aminteam aproape nimic. Mi-am recitit recenziile, în special pe cea de la volumul al doilea, dar nu m-au ajutat prea tare (în schimb, am râs enorm când am văzut că am scris despre Insurgent că a fost memorabil deși nu reușeam să-mi amintesc decât două scene). Prin urmare, am recitit primele două volume și imediat după, am citit și finalul seriei, așa că n-o să vorbesc doar despre ultimul volum, ci o să mă refer mai mult la serie, ca întreg.

Totuși, înainte vreau să spun câteva cuvinte despre titlu, pentru că tot Internetul românesc a erupt când s-a anunțat faptul că volumul trei se va numi Experiment și nu Loial, Loialant sau vreun alt sinonim. Mie mi s-a părut legitimă alegerea lui Shauki de la început (Loialant? Pe bune?), dar acum că am și citit romanul, mi se pare foarte potrivită. Nu vă pot spune de ce, dar o să descoperiți repede cât de bine ales este titlul ;)

Revenind la serie, spuneam că atunci când am început-o, mi s-a părut că e un fel de Jocurile Foamei, că autoarea a văzut o rețetă de succes și a aplicat-o. Singurul lucru care lipsea era triunghiul amoros, dar altfel, cartea nu mi s-a părut prea originală. Totuși, pe măsură ce volumele apăreau în străinătate, deși am încercat să mă țin departe de spoilere, tot am aflat câte ceva, destul cât să încep să cred că s-ar putea ca, în final, cartea să nu fie Jocurile Foamei v2.0, ci ceva complet diferit. Și, în final, chiar e o serie diferită, are elementele ei de originalitate, îmbinate destul de coerent. E o lume care funcționează în felul ei și în felul ei, e ok.

Și nu e neimpresionantă până la capăt, are momentele ei extrem de reușite. Cel mai important dintre ele e finalul. Din păcate, știam dinainte ce urmează să se întâmple (deși am încercat foarte tare să nu aflu... mulțumesc, Internet -_-), așa că n-am fost surprinsă prea tare, deși nu s-a întâmplat nici cum, nici când credeam eu. Totuși, deși știam ce urma să se întâmple, autoarea a reușit să mă emoționeze, au fost câteva pagini în care am lăsat deoparte orice probleme am avut cu romanul sau cu seria și am plâns pur și simplu. Pe bune, atunci când cineva considerat dur își pune emoțiile pe tapet, mă afectează incredibil de mult.

Daaaar probleme au fost destule, cea mai enervantă dintre ele fiind alegerea autoarei de a folosi două personaje pe post de narator în acest volum. După ce mă obișnuisem cu vocea lui Tris, mi-a fost greu să încerc să jonglez între punctul ei de vedere și cel al lui Tobias, mai ales că sunt identice! Am avut multe momente în care efectiv pierdeam șirul, uitam în capul cui mă aflu și trebuia să caut puțin ori un pronume de gen, ori chiar să merg la început de capitol să văd cine se presupunea că povestește.

Am mai citit romane cu mai mulți naratori și unele chiar mi-au plăcut, dar dacă folosești mai multe voci, fă-le diferite! Înțeleg că Tris și Four sunt împreună pentru că au multe lucruri în comun, dar au trăit vieți diferite, deci nu mă aștept să gândească - sau să povestească - în exact același mod. În schimb, gândurile lor erau la fel.

În plus, relația lor mi s-a părut absolut oribilă. Încă din volumul doi, dar mai ales în volumul trei mă întrebam serios de ce mai sunt împreună când nu-și spun absolut nimic. Nu am reușit să pricep niciodată minciunile sau jumătățile de adevăr într-o relație cu pretenții de seriozitate. Sunteți în primul rând parteneri, ceea ce înseamnă că ar trebui să vă ajutați unul pe altul, dar și să aveți încredere în celălalt și în ajutorul lui. Așa că vorbiți unul cu celălalt, vorbiți atunci când trebuie, nu după luni de zile în care ați ascuns adevărul, nu după ce partenerul a aflat adevărul din alte surse, vorbiți!!

Și nu, nu cred în prostiile cu protejatul partenerului, mai ales între Tris și Tobias. Sunt doi Neînfricați, motivul pentru care sunt împreună e că-și admiră unul altuia forța. Așa că nu vă mai protejați între voi și vorbiți, frustranților! Altfel relația voastră e degeaba, iubirea voastră devine doar o minciună călduță pe care o spuneți alături de toate celelalte jumătăți de adevăr.

Totuși, punând totul în balanță, seria asta nu mi-a lăsat un gust amar. A avut acțiune în doze mari, întorsături de situație din când în când, destule discuții despre ordinea socială, dar și despre ceea ce înseamnă să fii om, a prezentat și câteva probleme de morală și etică. A fost ok, mi-a făcut plăcere s-o citesc. Probabil o să-mi amintesc vag câteva detalii și peste ani de zile (nu din volumul 2, totuși, aparent acela e gaura neagră a tuturor amintirilor mele) și poate o s-o recomand din când în când celor care vor să citească o serie interesantă, dar ușurică.

Și pentru că sunt ultima persoană de pe fața pământului care a citit cartea asta (serios, până și tata a citit-o înaintea mea), sunt curioasă vouă cum vi s-a părut? Și ce așteptări aveți de la filme, credeți că o să iasă ok, sau o să se vadă că a fost împărțit în două și lungit doar de dragul încasărilor?


Recenzie: Insurgent (Divergent #2)

Pentru ca tocmai s-a anuntat cum va arata coperta volumului 3 (pe care o puteti admira aici), m-am gandit ca e momentul ideal sa va impartasesc parerea mea despre Insurgent. Desi am terminat romanul de ceva timp, mi-a luat o vreme sa-mi organizez ideile suficient cat sa pot scrie si altceva decat "exceptional".

coperta-insurgent.jpg

Rezumat:

Cele 5 factiuni care alcatuiau intregul univers al lui Tris au fost in echilibru timp de generatii, fiecare pretuindu-si propriile valori. Insa oamenii nu si-au dat seama cat de fragil era acel echilibru decat atunci cand Eruditii au decis ca vor puterea cu orice pret, chiar subjugand mintea membrilor celorlaltor factiuni.

Acum, e de datoria lui Tris sa incerce sa-i apere pe cei slabi, respectand vechiul crez al Neinfricatilor. Dar faptele ei din trecut n-au ramas fara urmari, constiinta apasand-o atat de tare incat nu i se poate destainui nici macar lui Tobias... iar tanarul are si el secretele lui.

Insa in spatele tuturor luptelor intre factiuni si a tuturor masinatiunilor politice se afla un secret atat de teribil incat poate distruge si putinul ramas din lumea lor.

My view:

De obicei, in timp ce citesc un roman, imi dau seama care sunt elementele care imi plac si care sunt cele care nu ma impresioneaza. Aici, mi-a fost pur si simplu imposibil. Tris, ca narator, te smulge din lumea ta si te arunca intr-a ei, de unde nici macar nu-ti trece prin cap sa iesi. Sa deschizi aceste carti seamana putin cu initierea novicilor Neinfricati: e un salt in gol. Nu stii ce te asteapta jos, nu stii ce sa va intampla la urmatoare pagina, nu stii in cine sa ai incredere si in cine nu... Fiecare personaj iti rezerva o surpriza de proportii.

Poate de vina am fost eu, pentru ca am tratat-o ca pe un young-adult inocent, care se citeste si se uita, in timp ce cartea este un roman distopic exceptional, dar cert e ca mult lucruri m-au prins cu garda jos. In special finalul, care este un cliffhanger pe care o sa-l iubiti si o sa-l urati simultan, cel putin pana la aparitia urmatorului volum.

Ceea ce am apreciat cel mai mult la roman e ca te face sa vrei sa-ti depasesti limitele. Nu spun ca o sa ma apuc maine sa sar din vehicule in miscare, insa Tris chiar iti arata ca daca vrei cu adevarat, poti sa te autodepasesti, fizic si mental. E una din eroinele mele preferate si sper ca multi "tineri adulti" sa citeasca aceasta serie si sa o ia drept model. Pe ea, sau pe Tobias, care e un exemplu extraordinar de putere mentala si care cred ca ne rezerva si el o serie de suprize in volumul urmator.

Per total, Insurgent este o carte de neuitat si un volum 2 exceptional, pentru ca te face nu doar sa te indragostesti si mai mult de serie, dar si sa astepti de doua ori mai greu volumul urmator! Daca nu aveti romanul, mergeti intr-o librarie si cumparati-l sau imprumutati-l de la un prieten, pentru ca trebuie citit!

De asemenea, vreau sa multumesc sponsorului blogului, libris.ro, o librarie online de unde va puteti comanda carti online la preturi exceptionale si unde puteti gasi si carti in engleza, ca sa va bucurati de povesti in limba in care au fost scrise!

 

And the winner is...

Stiu ca ati asteptat cu totii rezultatul si stiu ca ati luptat din greu ca sa meritati aceasta carte. Asadar, castigatorul incontestabil este... Larisa, cu 424 de comentarii! Felicitari! Asteptam de la tine un e-mail pe adresa povesti_intunecate@yahoo.com cu numele complet, adresa si numarul de telefon.

Pentru ca toti ceilalti useri merita felicitarile noastre, iata clasamentul final, pentru ca meritele voastre sa fie recunoscute:

  • Larisa - 424 comentarii
  • Laurentziu - 370 comentarii
  • Just Laugh - 252 comentarii
  • Gheorghiev Alexandra - 203 comentarii
  • andra lavander - 64 comentarii
  • Andreea - 40 comentarii
  • Mirela - 26 comentarii
  • Restul, la fel ca data trecuta, au sub 10 comentarii.

Inca o data, felicitari tuturor si multumim sponsorului nostru, Libris.ro!

 

Despre Divergent de Veronica Roth

coperta-divergent.jpg

De cand am terminat Divergent, m-am tot gandit ce sa scriu in recenzie. As putea sa va povestesc pe scurt ce se intampla, dar o descriere la fel de buna ca oricare alta exista deja pe site-ul editurii Leda. As putea sa va povestesc despre cele 5 factiuni, sa vi le descriu si caracterizez, dar ma indoiesc ca v-ar convinge sa cititi cartea.

Adevarul e ca nu ai ce sa impartasesti din carte care sa faca pe cineva sa exclame "Oau!". Cartile distopice sunt deja pe toate drumurile. Eroii si eroinele copii la fel. Povesti de dragoste... come on! Daca un prieten o sa-ti povesteasca despre Divergent, n-o sa pici pe spate si nici n-o sa alergi sa ti-o cumperi. Asadar, n-o sa va povestesc nimic in plus fata de descrierea "oficiala". O sa va povestesc in schimb ce m-a determinat pe mine sa vreau nu numai s-o citesc, dar si s-o cumpar.

Prima data, am aflat despre ea pe blog-ul Leda. Am citit descrierea pentru ca mi-a placut imaginea copertei (pentru mine, daca ai pus o poza cu un foc sau cu ceva care arde, fi sigur ca o sa citesc si ce ai scris langa poza). In acel articol se spunea ca fata va face o alegere care ii va soca pe toti, in timp ce alaturi erau imagini cu cele 5 simboluri ale celor 5 factiuni. Avand in vedere ca pe coperta era o imagine cu simbolul uneia dintre factiuni, eu una eram sigura ca n-o sa fiu socata de alegerea ei. (si nici n-am fost)

In schimb, n-am vazut nicaieri scris "face parte din seria cutare" sau "primul volum de succes din cele doua mii patru sute anuntate". Aproape ca nu mi-a venit sa cred, si am recitit articolul. Da, nu se mentiona nicaieri nicio serie. Citisem atunci atat de multe articole despre atat de multe serii, incat sa vad ca e doar o carte a fost pentru mine acel "Oau!" de care vorbeam la inceputul articolului.

Rectificare: Ok, am gresit. In scurta descriere pe care am citit-o eu aici nu se mentiona nimic despre nicio serie. In articolul mai amplu de aici este mentionat, dar eu nu l-am citit. Greseala a fost a mea si mi-o asum. Divergent este primul volum din seria cu acelasi nume, iar volumul doi, Insurgent, urmeaza sa apara in strainatate in luna mai a acestui an.

Ceea ce m-a convins definitiv ca o vreau a fost insa faptul ca nu se explica deloc ce e cu titlul. La ce se refera? E o clasa de oameni? O factiune secreta? O societate necunoscuta? Ce insemna divergent? Voiam sa stiu, si voiam sa stiu rau de tot. Asa ca am asteptat si am asteptat pana am primit cartea de Craciun. Am citit-o imediat si a meritat fiecare pagina.

Separat, lucrurile care se intampla in roman nu sunt mare lucru. Actiune post-apocaliptica, factiuni, alegeri, dragoste... Luate impreuna, insa, formeaza o carte pe care n-o sa vreti s-o lasati in mana. (Ca fapt divers, cartea a fost votata Best Young Adult Fantasy & SF 2011 in cadrul Goodreads Choice Awards. Aici am votat-o si eu. De asemenea, a fost aleasa si Favorite Book of 2011, dar aici eu votasem A Dance with Dragons)

Asadar, daca v-am convins, astept sa o cititi si sa-mi spuneti daca am avut dreptate. De asemenea, blogul nostru ofera un exemplar celui mai activ user, deci aveti timp pana pe 7 ianuarie, ora 23:59 sa incercati sa demonstrati ca voi sunteti acel user si ca meritati cartea. Imediat voi posta si un clasament, ca sa stiti cum stati. Multa bafta tuturor!