The Host

The Host (Gazda) - carte vs film

De multa vreme ma tot bate gandul sa incerc sa scriu un astfel de articol, doar ca desi retin usor actiunea unei carti, am nevoie sa vad un film destul de recent ca sa pot scrie despre el. Dar pentru ca primavara trecuta n-am reusit sa ajung la cinematograf ca sa vad The Host, mi-am zis ca acum e momentul.

Povestea:

Pe Pamant e pace, toata lumea e fericita, multumita, buna, blanda, politicoasa... pe scurt, Terra a devenit paradisul umanitatii.

Doar ca nu e meritul nostru, ci al unei rase de extraterestrii care se autointituleaza Suflete, care pun stapanire pe mintile noastre ca niste parazititi, distrugand mintea persoanei "gazda". Totusi, inca mai exista speranta, inca mai exista oameni care se ascund.

Melanie e una dintre ei. Credea ca ea si fratele ei Jaime sunt singurele fiinte umane ramase, pana cand il intalneste (si se indragosteste) de Jared. Impreuna, cei trei incearca sa ajunga la rudele lui Melanie, despre care ea spera sa fi supravietuit. Totusi, pe drum ea e prinsa si unul din Suflete, Wanderer, pune stapanire pe mintea ei incercand sa afle unde sunt ceilalti oameni "neasimilati". Dar Melanie refuza sa dispara si reuseste s-o faca pe Wanderer sa porneasca in cautarea lui Jared si Jaime.

My view:

Cartea e ok. Nu e capodopera literaturii moderne, dar daca vrei sa citesti o carte despre sentimente umane si despre indragosteala, atunci e perfecta. Accentul e pus pe sentimente - si ale lui Mel si ale Sufletului care se indragosteste la randul ei, dar de alt tip - si de fapt intreaga carte e o poveste de dragoste.

Filmul in schimb... M-am uitat la el impreuna cu sora mea. Filmul are in jur de 125 de minute. Primele 70-80 am tacut amandoua. Apoi eu m-am saturat pana in gat si am inceput sa ma plang ca e cel mai plictisitor film din lume.

Restul timpului, ne-am plans una la alta ca ne moare creierul, ni se topesc neuronii si ni se atrofiaza putina inteligenta pe care pretindem ca o posedam. Si am reusit totusi sa nu pierdem nimic din film, pentru ca puteai sa sari peste mai mult de jumatate din scene si sa ramai cu cele 20 de minute in care pare ca se intampla efectiv ceva. God, it was boring!

Daca vi se pare draguta povestea, cititi cartea. Serios! Nu e unul din cazurile clasice de "cartea a fost mai buna". In cazurile clasice, filmul nu respecta litera cartii, sare peste scene, actorii nu respecta descrierile din carti si ale mici detalii, dar filmul in sine e ok. The Host nu e. E definitia vie a plictiselii.

Si de parca n-ar fi de-ajuns, da, ecranizarea sare peste cateva scene importante din carte. Si actorii nu respecta deloc descrierea. Si e plictisitor. Am mentionat asta? Pentru ca trebuie mentionat cat e de PLICTISITOR.


The Host movie trailer

poster-the-host.jpg

Dupa cum stiu cei care urmaresc acest blog, mie mi-a placut seria Amurg (cartile, nu filmele). Mi-a placut enorm cand am descoperit-o, a fost primul meu contact cu fantasy-ul paranormal si de atunci a inceput sa-mi placa genul. Ceva mai tarziu, am primit cadou Gazda. O zi mai tarziu, o terminam de citit pentru ca am fost captivata definitiv si irevocabil.

Cumva, Meyer are talentul sa ma faca sa simt intr-un mod in care altora nu le iese si in timp ce la Amurg, am avut mici dezamagiri (am avut momente in care am urat din adancul sufletului fiecare personaj si inca detest finalul), Gazda mi-a placut de la cap la coada.

La un moment dat, s-a decis ca urmeaza sa se faca un film dupa Gazda. Pana aici, nimic de reprosat. Dar apoi am vazut si eu actorii si... chiar e atat de greu sa se faca un film bun dupa o carte? E chiar atat de imposibil sa se respecte niste descrieri asternute pe hartie mult inainte de aparitia ideii de film? Jared trebuia sa fie cu vreo 7 ani (parca) mai mare decat Melanie. Arata aproape ca fratele ei mai mic. Ian trebuia sa fie un goriloi (ca aspect) brunet, betigas din film e blond toata ziua. Ea... ma rog. Ea merge, sa zicem. Ei, in schimb...

Dar cumva, si la Twilight, desi am detestat actorii din secunda unu, in timpul filmelor (mai ales la al treilea, primul a fost slab slab slaaaaaab si al doilea a fost okay-ish) am reusit cumva sa mai simt ceva din ce simtisem cand am citit cartile, asa ca m-am dus cuminte si le-am vazut pe toate - si o sa merg sa vad si finalul. Asta ramane valabil si la The Host, am vazut trailerul proaspat aparut si desi nu pot sa fiu de acord cu distributia, sentimentele sunt inca acolo... si povestea pare respectata. Aruncati si voi o privire:

 
 

Pentru ca filmul se lanseaza la cateva zile dupa ziua mea de nastere, pentru ca e una din cartile mele preferate si pentru ca in ciuda actorilor, mi-a placut trailerul, eu una o sa merg sa vad filmul. Daca nu macelaresc povestea, probabil ca o sa-mi si placa... dar parerea completa o s-o aflati dupa ce il vad :) Pana atunci, daca mai apar trailere, o sa va tin la curent.