ProspectArt

De ce particip la cenacluri?

Acum câțiva ani, am descoperit la bibliotecă o serie de cărți scrise de Isaac Asimov. Citisem deja seria Fundația și îmi plăcuse, așa că le-am împrumutat, le-am citit și am descoperit două universuri minunate. Primul era, desigur, cel ficțional, de care m-am îndrăgostit încă de la primii roboți de pe Terra și pe care l-am iubit până la ultimul atom din Gaia.

Al doilea însă, era universul iubitorilor de SF americani, univers cu care Asimov mi-a făcut cunoștință prin introducerile din antologiile sale de povestiri. Fiecare text era precedat de câteva cuvinte, multe astfel de introduceri conținând povestioare despre cenacluri și sedii de reviste unde s-a întâlnit cu diverși alți oameni importanți din domeniu.

În ochii mei, acestea păreau niște locuri magice unde oameni deschiși la minte și cu o imaginație fără limite se întâlneau și stăteau de vorbă. Regretam că nu mă născusem atunci și acolo. Reciteam introducerile numai pentru a mă convinge că magia există nu doar în textele de ficțiune, dar și în realitate. Și apoi, am descoperit că magia există și pe plaiurile mioritice. Sau, mai precis în mijlocul Bucureștiului, unde eu nu prea am văzut oi :))

sigla-srsff.JPG

Mai exact, cu aproximativ un an în urmă, am descoperit cenaclul ProspectArt al Societății Române de Science Fiction și Fantasy. Acolo, o serie de autori români de SF&F se adună și stau de vorbă. Era exact ca în povești. Ba chiar ceva mai bine.

De-a lungul timpului, am asistat la niște discuții care m-au făcut să-mi doresc încă vreo trei apartamente, ca să am loc pentru toate cărțile pe care vreau să le citesc. De asemenea, am ascultat lectura unor texte nepublicate încă, dar și la feedback-ul oferit autorilor după lectura lor. Și am luat parte la o grămadă de discuții care m-au pus pe gânduri.

Nu mai departe de ieri seară, am asistat la aproape trei ore de discuții despre Solaris și Xenos, discuții în care s-a trecut de la mesajul lui Stanislaw Lem la definiția umanității, de la textele din Xenos la faptul că seriozitatea prozei poate produce texte cu protagoniști români care să nu cadă în ridicol, de la așteptările publicului de la un film și până la cenzura din spatele unor ecranizări făcute în URSS. Genul de discuții la care pur și simplu te bucuri că asiști și absorbi toată informația exact ca un burete.

 
event-cenaclu.jpg
 

În plus, magia continuă și după cenaclu, la tradiționala bere, unde subiectele de discuție se diversifică și unde ai ocazia să cunoști oamenii din spatele cuvintelor, punctele lor de vedere și viziunile lor asupra subiectelor de tot felul. Plus că afli niște bancuri faine :)

Din păcate, în timpul anului universitar, orarul nu mi-a mai permis să particip, dar aseară am profitat de vacanță și mi-am reamintit cât de bine mă simțeam la aceste întâlniri, așa că am vrut să împărtășesc experiența cu voi. Cu puțin noroc, în anul doi o să am o zi mai ușoară vinerea, ca să pot ajunge mai des, pentru că e o pauză binemeritată de la rutina vieții de zi cu zi :)