Prințesă sub acoperire

Evenimente: #bookclub

Sâmbăta trecută am participat la a doua ediție a clubului de lectură organizat de Diana aka @cartideiubit. Cartea despre care urma să discutăm (Prințesă sub acoperire) a fost în afara zonei mele de confort, dar credeam că va fi pe gustul celor de la club. Totuși, m-am bucurat să descopăr că mulți dintre participanții la club au fost de acord cu mine în mai ales în ceea ce privește simplitatea poveștii.

bookclub-2.png

Despre carte:

Pe scurt, romanul spunea povestea lui Lottie Pumpkin, versiunea tânără a blondei de la drept (adică roz, roz, roz), pasionată de prințese Disney, care reușește să primească o bursă la Rosewood Hall, o școală faimoasă pentru… copiii bogați care o frecventează, sau cel puțin asta am dedus eu din carte.

La această școală este înscrisă și prințesa Maradoviei, o fată care e exact opusul lui Lottie: dezordonată, rebelă, care nu-și dorește atenția sau responsabilitatea de a fi prințesă.

Desigur, cele două devin prietene și decid să facă schimb de identități și așa începe clasicul film în care fiecare descoperă că viața de om simplu/prințesă nu e atât de ușoară, dar fiecare dintre ele câștigă o prietenă bună și … pardon. Nu e un film, e o carte. Ups.

Mie povestea mi s-a părut extrem de previzibilă (cu o excepție: n-am ghicit cine era „the bad guy”, eu pariasem pe altcineva) și cumva fără miză. Eram convinsă că niciunul din personaje nu va păți nimic grav, eram convinsă că nimeni n-o să se schimbe fundamental. Lottie a rămas bună și visătoare și roz, Ellie a rămas convinsă că viața „normală” e mai bună decât cea de prințesă, prietenia lor n-a avut deloc de suferit… Nimeni n-a pierdut nimic, nimeni nu s-a schimbat fundamental.

Totuși, nu pot să spun că e o carte proastă. E simpatică pe alocuri, e ușor de citit, e adorabil de vizibil că autoarea a încercat să dea școlii așa un aer de Hogwarts… Aș recomanda-o celor care nu prea citesc și cărora le plac poveștile simpluțe. Altfel, o dată ce ai descoperit niște romane cu intrigi mai serioase, nu știu cât te mai poate atrage o carte atât de previzibilă.

Despre #bookclub:

Pentru prima dată de când particip la evenimente literare, am fost cea mai în vârstă. Și deși m-am simțit puțin „out of place”, mi-a trecut în mai puțin de cinci minute! Nu mă așteptam să descopăr atâtea cititoare pasionate și nu mă așteptam să întâlnesc niște fete geniale care la doar 10 ani au considerat povestea asta la fel de plictisitoare cum mi s-a părut mie.

Desigur, au fost și fete cărora le-a plăcut cartea și mi-a plăcut să ascult și punctul lor de vedere. De asta am și spus mai sus că nu-i o carte proastă, pentru că are și destule aspecte pozitive. Revenind la discuțiile de la club, n-am simțit nicio clipă diferența de vârstă dintr membri, am putut vorbi între noi fără niciun fel de barieră și asta mi-a întărit părerea că persoanele care iubesc cititul sunt minunate!

De asemenea, mi-a plăcut mult efortul pe care l-a depus Diana ca să se asigure că discuția nu lâncezește. Ne-a pus întrebări care au dus la dezbateri faine, ne-a oferit niște joculețe interesante, ne-a provocat să ne gândim ce am putea modifica la poveste… Cred că a fost cel mai interactiv club de lectură la care am participat până acum!

În București, cel puțin, există multe cluburi de lectură și fiecare e frumos în felul lui. Fiecare adună o anume „bulă” specifică de pasionați de lectură și dacă încă nu ți-ai găsit „tribul” de cititori, sigur mai e un club pe undeva unde să te poți integra. Dar ceea ce am apreciat cel mai mult la #bookclub e dezinvoltura participanților. De obicei, cititorii se consideră persoane introvertite, cărora le e frică să discute, mai ales dacă nu cunosc bine restul oamenilor. Aici nu prea a fost cazul, chiar dacă au existat și membrii noi (ca mine), până la final aveam senzația că ne știm cu toții de-o viață.

Am furat poza de la    @mara.citeste

Am furat poza de la @mara.citeste

Mi-a plăcut enorm atmosfera, mi-a plăcut să descopăr fetele astea minunate pasionate de citit și abia aștept să ne revedem în iunie și să vorbim despre Warcross. Și vreau să îi mulțumesc Dianei pentru organizare și pentru că ne-a adunat la un loc. You rock, girl!