Game of Thrones

Despre cărți: Când ecranizarea depășește cartea

Da, mă refer la Game of Thrones. Nu, nu voi da spoilere din ultimul sezon sau din oricare sezon, de fapt. Nu vreau să discut despre acțiunea din serial, ci despre ceea ce se întâmplă atunci când o ecranizare continuă povestea unei serii de cărți neterminate.

În 2011, atunci când a început Game of Thrones, eu una m-am bucurat. Trecuse cam un an de când terminasem volumul patru, Dansul dragonilor nu apăruse încă, așa că îmi era extrem de dor de unul dintre cele mai faine universuri ficționale. În plus, pentru că un serial e mereu mai popular decât materialul sursă, abia așteptam să apară mai mulți oameni cu care să pot discuta despre istoria inventată a unei lumi imaginare.

Apoi serialul a „prins”, oamenii s-au îndrăgostit de episoadele sângeroase, explicite și mereu surprinzătoare, în care dialogurile inteligente ascundeau baza unei noi avalanșe de teorii, iar personajele viclene creau răsturnări de situație incredibile. Așadar, a devenit repede evident faptul că serialul va depăși cărțile mai devreme sau mai târziu. Sincer, am fost în tabăra celor care sperau că asta va însemna că nu vom aștepta șapte ani până la Winds of Winter (zic șapte ani pentru că după publicarea primelor trei volume, au trecut cinci ani până la volumul patru, șase până la volumul cinci, așa că mi-a plăcut să-mi imaginez că vor trece șapte ani până la volumul șase...). Dar indiferent când (sau dacă) urma să avem parte de volumele 6 și 7 (poate și 8?), cel puțin urma să aflăm cum se termină povestea, ceea ce abia așteptam.

george-martin-urzeala-tronurilor.jpg
 
Game_of_Thrones_title_card.jpg
 

Așa au trecut anii și sezoanele, fiecare personaj având parte de o poveste mai mult sau mai puțin similară cu materialul sursă, diferențele stârnind cele mai mari controverse. Apoi a venit 2016 și sezonul șase, când povestea din serial ajunsese din urmă cărțile și era momentul să le depășească. Toți fanii, cititori sau doar telespectatori, urmau să fie pe picior de egalitate, fără idee despre ceea ce urma să se întâmple, fiecare având doar speculații. Unii cititori au ales să nu urmărească niciun episod nou până nu se publică și restul volumelor. Alții, printre care mă număr, am decis că merită să aflăm ceea ce se întâmplă în linii mari, chiar dacă în final, detaliile ar fi diferite față de cărți.

Văzând sezonul șase, am simțit pe alocuri că scenariștii nu mai au niciun material pe care să se bazeze. Au fost situații pe care, dacă le-aș întâlni în cărți, m-ar dezamăgi prin simplitate, prin lipsa de subtilitate și de surpriză care îl caracterizează pe George RR Martin. Dar, per total, am simțit în continuare atracția irezistibilă a Westerosului și a poveștilor sale.

Apoi a venit sezonul șapte, mai scurt decât celelalte, pregătind marele final de anul viitor (sau din 2019, depinde ce planuri are echipa de producție...). Personaje care n-au mai interacționat de sezoane întregi urmau să ajungă la un loc, situații și teorii anticipate de ani de zile urmau să fie confirmate sau infirmate, tensiunea urma să atingă cote nebănuite. Și au venit episoadele și deși pe moment am retrăit senzațiile pe care mi le provoca seria de romane, mi s-a părut chiar mai evident că scenariștii nu sunt Martin și că serialul s-a îndepărtat complet de subtilitățile care ne-au făcut pe unii să iubim seria.

Pe scurt, am simțit că pentru a primi ceea ce-mi doream - să aflu ce se întâmplă - am dat la schimb toată unicitatea poveștii și am primit în loc un spectacol semi-hollywoodian plin de clișee și de „răsturnări de situație previzibile”. Toată tensiunea pe care o crease autorul legat de soarta personajelor, senzația aceea că nimeni nu e în siguranță, moartea ireversibilă a unor personaje îndrăgite, subtilitatea detaliilor care îți permiteau să ghicești ceea ce urmează sau, dimpotrivă, să greșești radical... toate acestea mi-au lipsit.

Am regăsit, în schimb, un serial cu un buget mare care reușește să impresioneze vizual și să eșueze la capitolul logică, cu personaje care ajung prea repede dintr-un loc în altul și cu un set de coincidențe fericite care se întâmplă la marele fix. Până și dialogurile inteligente au fost înlocuite cu momente de comic relief (serios, a fost un moment în ultimul episod când am simțit că mă uit la un film Marvel) și cu indicii evidente, care apoi sunt supra-explicate...

Totuși, o să continui să mă uit. Iubesc prea mult universul acesta, am investit prea multe sentimente ca să renunț acum. În plus, chiar sunt curioasă ce se va întâmpla, indiferent dacă modul de livrare al poveștii mi se pare din ce în ce mai slab... Dar, în același timp, sper să vedem cărțile publicate și sper ca dezamăgirile mele să nu se regăsească în ele...

Voi vă uitați la serial? Ați citit cărțile? Se compară? Sau poate aveți alte seriale ecranizate care v-au făcut să aveți sentimente neclare, amestecate?

 


Epicness is coming

Cred că nu mai e un secret pentru nimeni că iubesc seria Cântec de Gheață și Foc și tot ce are legătură cu ea. Încă de la primele pagini, m-am îndrăgostit de lumea nouă și fascinantă pe care a creat-o George RR Martin, de coplexitatea poveștii și, mai târziu, de răsturnările imprevizibile de situație, de faptul că nu ai cum să știi ce urmează să se întâmple pe pagina următoare.

Spre supriza mea (plăcută), ecranizarea romanelor a fost una dintre cele câteva care au reușit să se ridice la înălțimea cărților, pentru că a reușit să surpindă atât sentimentul de grandoare, cât și nesiguranța pe care le simți citind. Așa că astăzi de dimineață, atunci când am văzut filmulețul de aproape 15 minute despre sezonul 4 pe care l-au pregătit cei de la HBO, deși știu ce urmează să se întâmple, tot am simțit fiori de nerăbdare și dorința de nestăvilit de a putea să dau un mic fast forward vieții până pe data de 6 aprilie când are loc premiera noului sezon.

Dacă sunteți fani și încă nu ați văzut filmulețul, atunci aruncați o privire, ca să înțelegeți de ce cred că singura concluzie evidentă este ca Epicness is coming.


Weekend prelungit

Avand in vedere ca ni s-a oferit un weekend prelungit, eu am decis sa profit din plin de el. Si pentru ca l-am dedicat cartilor, m-am gandit sa va impartasesc un rezumat.

Sambata, am resuit sa dau o fuga la Bookfest si, desi am ratat singura lansare pe care voiam sa o vad - Floarea de loldilal de Ana-Veronica Mircea - am plecat de acolo incarcata cu carti. Normal, au fost cu mult mai multe decat imi propusesem. Dar nu regret nicio clipa, pentru ca e vorba despre carti si nu cred ca poti vreodata sa te plangi ca ai prea multe. Totusi, a existat si o parte proasta, si anume ca am aflat ca Dansul dragonilor in varianta paperback va fi disponibil cel mai devreme la sfarsitul verii... Totusi, o sa astept pana atunci alaturi de ceilalti fani care au seria in acest format pentru ca imi place mai mult colectia paperback si am de gand s-o am completa.

Oricum, am ajuns acasa si am inceput cu cea mai usoara lectura dintre cele cumparate: seria Cercul Secret, de LJ Smith. Nu m-am inselat si lectura chiar a fost usoara: duminica le terminasem pe toate trei. Mi-a placut felul in care autoarea s-a folosit de "miturile" din jurul ierburilor si cristalelor... si cam atat. In special finalul (pe care n-o sa vi-l dezvalui) mi s-a parut... n-as vrea sa spun dezastruos, dar a fost complet neverosimil. Inteleg si iubesc cartile fantasy, dar mi-e imposibil sa cred ca toata lumea face miraculos pace (ma refer aici la triunghiul - sau patratul - amoros). Nu cred ca nimeni, oricat de bun si altruist ar fi ar putea ceda in modul in care a facut-o Diana. Si ma indoiesc si mai profund ca Nick ar fi zambit, de acord cu deznodamantul. Nu, imi pare rau, dar nu pot sa cred ca asa ceva se poate intampla nici in cea mai fantezista carte fantasy.

Luni insa, Cercul mi-a disparut din minte, si m-am concentrat pe finalul sezonului Game of Thrones (Urzeala Tronurilor). Sincer, dupa episodul Blackwater, nu ma asteptam ca Valar Morghulis sa ma mai impresioneze, insa ultimul episod s-a ridicat la nivelul celui anterior, alcatuind un final de sezon superb: am avut dragoni, am avut morti-vii, am avut (din nou) oameni arsi, am avut magie, am avut iubire, am avut secrete... Si am avut Tyrion! Asa ca, desi acum trebuie sa asteptam urmatorul sezon, nu mi-a parut rau nicio clipa in timp ce vedeam ultimul episod (mai ales ca a fost cel mai lung de pana acum). Si oricand exista forumul roman dedicat fanilor Game of Thrones (Urzeala Tronurilor), unde putem sa ne usuram asteptarea.

Asadar, acesta a fost, pe scurt, weekendul meu. Voi cum ati profitat de zilele libere?

 

Pentru ca merita!

imagine-concurs.JPG

Nu, nu e vorba despre vreo firma de cosmetice, ci despre motivul pentru care am citit seria Cantec de Gheata si Foc si motivul pentru care as reciti-o. Acelasi motiv care m-a facut sa ma uit la serialul Game of Thrones creat dupa seria de carti. Acelasi motiv pentru care recomand cartile tuturor si pentru care invit toti fanii pe forumul dedicat seriei.

Pentru ca merita! Si deoarece consider ca merita, particip cu acest articol la concursul organizat de editura Nemira pe site-ul westeros.ro si va impartasesc si voua motivul pentru care iubesc aceasta serie.

In primul rand, ador complexitatea ei. Nu exista scene de prisos, nu exista intamplari fara logica, totul e ca un joc de puzzle. Exista o multitudine de personaje, unele usor de iubit, altele greu de inteles, dar fiecare cu povestea lui, fiecare cu motivatiile lui, ascunse sau nu. Si sunt toti umani. Nu exista bun si rau, nu exista Fat-Frumos si zgripturoaica. Poti ajunge sa-l indragesti pe asasinul care parea nemilos, la fel cum poti ajunge sa urasti personajul care parea pozitiv. Si cel mai interesant e ca poti sa iubesti si sa urasti un personaj simultan.

Apoi, iubesc felul cum povestile se impletesc intre ele, cum totul e ca o panza de paianjen, cum totul se leaga si nimic nu e independent, de sine stator. Si nimic nu e ceea ce pare. Poti sa ajungi sa crezi ca intelegi si cunosti un anume personaj, apoi perspectiva din care il privesti sa se schimbe si sa-ti dai seama ca nu stii nimic despre el. Exact ca in lumea reala.

Asadar, ceea ce iubesc la seria Cantec de Gheata si Foc e faptul ca e reala. Poti sa te regasesti in personaje, in situatii, in decizii. Poti sa le crezi. Autorul nu a inventat doar o alta lume, a creat oameni. Oameni adevarati, credibili, pe care ii poti intalni, sub o forma sau alta, si azi. In Cantec... poti sa te abandonezi cat timp citesti, sa fii acolo si sa te lasi pacalit ca totul e real, ca se intampla. Poti sa ajungi sa crezi ca nu e nimic mai important decat sa ajungi pe Tronul de Fier sau sa protejezi lumea de Ceilalti.

Pentru mine, Cantec de Gheata si Foc e o opera literara adevarata (si nu folosesc doar cuvintele goale de la ora de romana). E o forma de arta care te face sa uiti de realitate, sa evadezi intr-un loc nu neaparat mai bun sau mai rau, ci doar alt loc. Un loc credibil, in care poti visa sa traiesti.

Asadar, frati din taram, faceti rost macar de primul volum si cititi-l. Sau macar uitati-va la serialul Game of Thrones. Pentru ca merita!

 

Doua saptamani pana la sezonul 2!

De astazi in doua saptamani (adica pe 2 aprilie) se lanseaza in Romania mult-asteptatul sezon 2 al serialului Game of Thrones. Serialul este adaptarea seriei Cantec de Gheata si Foc a lui George RR Martin, disponibila la editura Nemira (cu 35% reducere, atat pentru seria completa, cat si pentru volumele individuale).

Dupa ce primul sezon s-a terminat suprinzator, cu moartea lui Ned Stark si cu nasterea celor 3 dragoni, sezonul 2 urmeaza sa le ofere tuturor raspunsul la intrebarea: "Si acum ce?". Stati linistiti, mai sunt multe surprize si rasturnari de situatie in fata, multe personaje care vor capata mai multa atentie si va vor face sa-i indragiti sau sa-i urati, asadar per total, un nou sezon care va va tine lipiti de ecrane.

Dupa cum spuneam la inceput, mai sunt doar 2 saptamani, asadar pentru toti cei care n-au vazut inca primul sezon (nici nu stiti ce ati pierdut!), aveti tot timpul sa o faceti. Cat despre cei care nu mai au rabdare, volumul 2 din serie (Inclestarea Regilor) va asteapta s-o cititi. La fel si urmatoarele 3 volume (Iuresul Sabiilor, Festinul Ciorilor si Dansul Dragonilor). Si apoi puteti cunoaste alti fani, comenta alturi de ei sau pur si simplu afla cele mai noi vesti imediat ce apar forumul dedicat seriei si serialului: Cantec de Gheata si Foc Romania. Eu, una, va astept sa va inregistrati si sa ne spuneti parerea despre ceea ce personal consider a fi cea mai buna serie de carti/cea mai buna ecranizare din totdeauna!