Cronicile lunare

Cartea de pe plajă: Cinder (Cronicile lunare #1)

După cum am anunțat pe Instagram, azi dau startul la o săptămână în care mi-am propus să #recomand5cărți. Și vreau să încep cu Cinder, un roman SF pentru tineri, pe care am tot ezitat să-l citesc destul de mult timp. Deși sunt o mare iubitoare a cărților SF și caut mereu să descopăr noi volume din acest gen pe care să le pot recomanda celor care îl evită, îmi era teamă că n-o să-mi placă această poveste.

Nu prea sunt o fană a reinterpretărilor. Mi se pare că neavând la bază o poveste originală, e mai greu să mă impresioneze. Dar Cinder m-a surprins enorm pentru că nu e, așa cum credeam eu, doar basmul Cenușăresei cu un android ca protagonist, ci e o poveste aproape complet diferită, foarte originală, care face ca micile similarități cu basmul original să pară simpatice, nu lipsite de inspirație.

Povestea:

Cinder este o fată care a supraviețuit unui grav accident de planor, în urma căreia a fost transformată în cyborg. Unul din picioarele ei și una dintre mâini sunt din metal, iar sistemul ei nervos este o combinație între biologic și artificial. În plus, Cinder nu-și mai amintește absolut nimic de dinainte de accidentul care a lăsat-o orfană.

A fost adoptată de o familie din Comunitatea Orientală, dar noul ei tată a fost ucis repede de letumoză, o boală necruțătoare, contagioasă, pentru care nu există niciun fel de antidot. Așa că Cinder a rămas în grija mamei ei vitrege, trebuind să muncească pentru a o întreține pe ea și pe cele două fiice ale ei.

Deși e considerată un paria de societate, părțile ei artificiale au ajutat-o pe Cinder să ajungă repede cel mai priceput mecanic din capitală. Dar atunci când prințul Kai o roagă să-i repare robotul și sora ei se îmbolnăvește, Cinder se va trezi prinsă într-un vârtej care o va forța să afle mai multe despre cine este ea cu adevărat.

Părerea mea:

După cum spuneam la început, povestea se bazează foarte puțin pe Cenușăreasa, având doar câteva elemente comune: numele protagonistei și legăturile ei de familie, implicarea unui prinț în viața ei și, mai târziu, un bal (și poate și un dovleac, rămâne să judecați voi cât de mult e sau nu caleașca pe care o cunoaștem). Dar cartea nu este deloc un basm despre o fată cuminte care primește ajutor pentru a deveni prințesă, ci este o poveste despre descoperirea rădăcinilor, dar și a felului adevărat în care funcționează lumea. Practic, și pentru Cinder, și pentru Kai, este povestea maturizării lor atunci când lumea li se întoarce cu fundul în sus.

Dar Cinder rămâne totuși un roman pentru tineri, așa că poate fi previzibil uneori (marea revelație din final mi s-a părut evidentă destul de devreme, dar micile detalii care au dus la acea revelație au fost surpinzătoare și bine construite), avem parte de insta-love și de un personaj negativ care se poartă mult mai copilăros decât m-aș fi așteptat. Însă, din nou, e o poveste despre maturizare, așa că sunt și câteva teme importante abordate: discriminarea, relațiile de familie, asumarea responsabilității și așa mai departe. Din punctul meu de vedere, echilibrul între plusurile și minusurile poveștii e suficient de reușit cât să-mi placă romanul.

Personajele sunt simultan interesante și impulsive, în sensul că mi-au plăcut deseori, dar au luat și niște decizii cel puțin grăbite alteori. Înțeleg ideea de a te arunca cu capul înainte atunci când situația o cere, dar poate nu o cere chiar mereu. Totuși, mi-a plăcut perspectiva de om bionic a protagonistei, la fel cum mi s-a părut interesant că avem un personaj principal care e mecanic (și promisiunea unui viitor protagonist hacker). Din punct de vedere al elementelor SF, e o carte care le folosește bine, dar nu e atât de tehnică încât să-și sperie potențialii cititori.

Dacă tot am adus vorba de viitorii protagoniști, pentru că știam că fiecare carte e bazată pe câte un basm, mă așteptam ca poveștile fetelor să se încheie în volumele lor și doar universul în care are loc povestea să fie unul comun. Dar nu, Cinder are un final abrupt, care m-a făcut să vreau să citesc continuarea cât mai repede. Așa că dacă vă plac cărțile pentru tineri sau reinterpretările pline de originalitate ale basmelor clasice, vă recomand cu drag această serie pe care abia aștept s-o continui.

Cartea poate fi cumpărată de pe site-ul editurii Epica sau din librării online precum Libris sau Cartepedia.