Bookfest

#3cărți de cumpărat de la Bookfest

 
bookfest-2018.png
 

Pentru mine, Bookfest-ul e o ocazie perfectă să mă rup de realitatea cotidiană, să mă pierd printre rafturile pline de cărți și printre oamenii care abia așteaptă să le citească. De aceea, mi-am dorit să recomand #3cărți cu ocazia târgului. Desigur, am de gând să-mi cumpăr ceva mai multe titluri, dar pe acestea le am în fruntea listei:

Copiii timpului de Adrian Tchaikovsky  (Nemira)

E o poveste despre o planetă terra-formată și abandonată, apoi regăsită de oameni. Însă ceea ce au lăsat în urmă a evoluat și în absența lor. Așadar, pe scurt, e o carte cu o premiză fascinantă despre viață care înșală așteptările. Și pentru că în ultimul timp am citit mai puțin SF, abia aștept să-mi dezmorțesc imaginația cu o poveste extraterestră, condimentată cu probleme de morală.

 

Sinuciderea ielelor de Ana Mănescu (Herg Benet)

N-am citit niciuna dintre cărțile Anei apărute până acum, dar am auzit-o pe ea citind într-o seară. Proza ei părea una dintre cele care curge și se învârte în jurul tău până când te scoate din piele și te poartă departe, într-o lume plăsmuită din cuvinte. Una dintre povestirile din acest volum a apărut în Revista de suspans, așa că puteți înțelege exact care e senzația pe care ți-o dă textul. Oricum, abia aștept să citesc volumul :)

 

Spulberă-mă de Tahereh Mafi (Leda Edge)

Știu că e o reeditare, dar este și o promisiune că următoarele volume din serie vor apărea cât de curând. Și deși povestea din primul volum nu m-a impresionat prea tare, mi-a plăcut extrem de mult stilul în care e scrisă cartea. Așa că am decis că aș vrea s-o recitesc, sunt curioasă cum mi se pare romanul acum.

 

Bonus: Cele mai frumoase povestiri SF&F ale anului 2017 (Vremea)

Am ales s-o păstrez ca bonus pentru că experiența recentă a Blogosferei SF&F m-a învățat să fiu mai precaută cu recomandările, mai ales când n-am citit cartea. Totuși, am încredere în majoritatea numelor din cuprinsul acestui volum, așa că eu una am să-l citesc cât de curând. Vedem după dacă a meritat sau nu :)

 

Voi ce titluri aveți pe lista pentru Bookfest? Cât de greu v-a fost să faceți o selecție? Putem discuta în comentarii sau, și mai bine, ne putem vedea la after-party-ul pentru bloggerii de carte, care are loc sâmbătă 2 iunie, la ora 19:30, în Epic Bar. Mai multe detalii aveți în evenimentul de pe Facebook :)

 
 

Bookfest 2016 din două perspective

Și a mai trecut un Bookfest, cu bune și cu rele, dar mai ales cu cărți... E al treilea târg de carte la rând la care mă bucur că am lucrat vara trecută, ca să am un buget suficient de permisiv încât să nu mai trebuiască să fac prea multe compromisuri. Rezultatul cred că l-ați văzut deja pe facebook și da, mărturisesc, mi-am făcut puțin de cap, dar cărțile erau acolo și n-am mai vrut să aștept să caut oferte mai bune, apoi să aștept iar să ajungă curierii... și oricum, vine vara și o să am mai mult timp de citit (sau cel puțin asta sper), așa că:


Totuși, înainte să-mi umplu ghiozdanul cu povești, am ales să fiu voluntar o zi la standul editurii Nemira, ca să văd cum arată Bookfest-ul și de partea cealaltă a coperților frumos colorate. Mai precis, am ales să stau la stand miercuri, chiar de ziua copilului, așa că am avut parte de ceva dialoguri cel puțin interesante cu tinerii cititori. Nu că restul celor prezenți la târg nu mi-ar fi oferit momente interesante, demne de un articol în genul Jurnalului de librar al Ancăi. N-am să menționez chiar fiecare moment, însă n-am să uit că mi-am început ziua cu doi tineri care, la distanță de doar câteva minute unul de celălalt, m-au întrebat dacă avem dicționare, unul dorindu-și chiar DEX-ul, afișând o mină foarte confuză când i-am spus, cu părere de rău, că n-o să-l găsească la standul nostru.

Însă nici eu n-am scăpat de un moment de confuzie, atunci când am încercat să infirip un dialog cu un puști care stătea plicitisit pe un scaun în timp ce mama lui se uita la cărți:
Ție îți place să citești? am început eu, cu gândul la proaspăt relansata colecție Nemi.
Da! s-a înveselit el, pregătindu-mi capcana.
Ce anume? am întrebat eu, fără să bănuiesc nimic.
Cărți de la editura Arthur, a răspuns hotărât, coborând de pe scaun și dispărând alături de mama lui, lăsându-mi ca singură opțiune să mă așez în locul lui, ca să procesez ceea ce tocmai s-a întâmplat.

Bineînțeles, au fost și multe momente faine, ca discuția de minim un sfert de oră cu un fan Game of Thrones, în care am dezbătut diverse teorii mai vechi, proaspăt confirmate în acest sezon, sau doamna care căuta o carte pentru prietena ei iubitoare de SF-uri, dar care dorea un roman mai puțin violent, așa că a plecat de la noi cu Pământul Lung, sau grupul de adolescente care au venit și ne-au golit standul de cărțile din colecția Young Adult, ca un grup de fan girls dedicate. Și până la finalul zilei, am avut și un moment adorabil cu o fetiță care, după cei i-am arătat una din cărțile cu Bronto, mi-a întins-o și m-a rugat cu cel mai angelic ton să i-o citesc. Trăgând linie, a fost o zi petrecută într-un mod extrem de plăcut, dar și o experiență pe care abia aștept s-o repet.

Totuși, dezavantajul a fost că nu am avut timp să mă plimb prin târg, însă am recuperat vineri și sâmbătă, când am luat-o la pas printe standuri, reamintindu-mi de ce iubesc târgurile de carte. De fapt, am citit câteva păreri ale unor oameni care au fost dezamăgiți de reducerile nu foarte mari practicate la târg... însă, pentru mine, un târg de carte nu e despre reduceri, despre oferte și vânătoarea lor, pentru asta există librării online. Un târg e ca un festival dedicat cărților și oferă ceea ce nicio librărie (din cele în care am fost eu până acum) nu oferă: posibilitatea de a te plimba ore în șir printre cărți, admirându-le alături de alți oameni care le iubesc și le respectă la fel de mult ca tine, fără să te simți presat să cumperi ceva sau să pleci, fără să te simți în plus. Bineînțeles, sunt și la târguri destui oameni care n-au nimic în comun cu pasiunea pentru lectură, dar pot fi evitați cu ușurință atunci când pășești în standurile editurilor preferate.

Mă rog, aproape evitați, mi-am amintit un alt moment în care mă uitam la niște cărți, iar lângă mine era un tip cu prietena lui. Ea părea foarte interesată de seria Grisha, însă el nu știa cum s-o convingă să plece mai repede, pentru că:
La ce-ți trebuie cărțile astea? a întrebat el, acuzator.
Domnișoara de la editură a încercat să-i explice că sunt cărți frumoase, nu l-a interesat, că oamenii au treabă, el voia cărți care să-l ajute cu ceva.
Ok, dar uneori trebuie să ne și relaxăm, a încercat iar domnișoara, în timp ce prietena tipului mângâia sugestiv cartea. Degeaba.
Ce să ne mai relaxăm, prea multă relaxare strică, a încheiat el, cu tonul unei sentințe, îndepărtându-se.
Tipa l-a urmat după câteva priviri lungi aruncate cărții pe care a lăsat-o în urmă, chestie care m-a întristat destul de mult. Însă, cu excepția acestui moment, restul clipelor petrecute printre cărți au fost mai mult decât plăcute.

Suprinza cea mai mare a fost proaspăt lansata Booklet Fiction care, în ciuda prezenței reduse de pe facebook și a absenței complete de pe propriul site, a venit la târg cu unul dintre cele mai frumoase standuri și cu prețuri de invidiat, așa că am plecat de la ei cu trei cărți în loc de una. Și standul editurii Corint a fost interesant, a părut mai luminos și mai spațios față de anii trecuți, probabil pentru că au schimbat mobilierul cu unul deschis la culoare. Până și standul Rao, cel blindat și veșnic mult prea înghesuit a fost vizitabil, ba chiar au avut ceva reduceri.

Totuși, partea mea preferată o vor constitui mereu lansările. Anul acesta, însă, Final Frontier a cam golit editurile, așa că în zona de SF&F au fost doar câteva astfel de evenimente în cadrul târgului. Eu am reușit să particip numai la vreo două: lansarea Miasmei lui Flavius Ardelean, care s-a desfășurat într-un cadru destul de intim, însă așa l-am putut bârfi în voie (no, am zis numai de bine, că scrie prea fain ca să-i reproșăm ceva) și lansarea noutăților de la Paladin, unde am avut ocazia să ascult traducărtorii vorbind despre volumele proaspăt lansate, ceea ce ar trebui să se întâmple mai des, pentru că munca lor e deseori subapreciată.

Trăgând linie, târgul acesta a fost mai mult despre momente pe care n-o să le uit prea curând și mai puțin despre lansări sau evenimente, ceea ce e o schimbare interesantă de perspectivă, pe care sper s-o mai repet, la fel cum sper să mai am ocazia să stau în spatele tejghelei, să văd cu ce întrebări neașteptate sau fascinante mă mai pot impresiona oamenii mei preferați: cei care iubesc cărțile.

Bookfest 2015 (random thoughts)

Nu, n-am pățit nimic, nu m-am lăsat de blogging sau alte de-astea. Nu e genul meu să renunț la lucrurile care îmi fac plăcere. Dar am avut o lună mai extrem de aglomerată și nu prea văd semne că se va liniști în vreun fel, așa că n-am mai avut timp nici de citit, cu atât mai puțin de scris.

Totuși, mâine (azi?... niciodată nu sunt hotărâtă ce zi e când e miezul nopții...) începe Bookfest, așa că nu puteam să las momentul să treacă fără să-l marchez. Am I excited? Hell, yes! Am un portofel destul de plinuț, umplut cu multă grijă în ultimul timp special pentru a fi golit zilele astea, mai ales că îmi doresc destul de mult câteva cărți care s-au lansat de curând sau se vor lansa acum.

În mod normal, aș și menționa câteva titluri, dar adevărul e că și acum sunt la limită cu timpul și chiar vreau să termin tot ce mai am de făcut pentru facultate ca să reușesc să și ajung efectiv la târg, așa că nu pot să caut prin anunțurile editurilor și să fac o listă concretă... Cel mai probabil o să văd la fața locului...

Totuși, ultimele două paragrafe nu se bat cap în cap, nu sunt chiar atât de obosită... Există titluri pe care le vreau, le-am văzut de-a lungul timpului, dar nu am avut timp să fac o listă, așa că nu le înșir ca să nu omit pe nimeni și să regret apoi. Mai bine sper să găsesc ceva timp după târg ca să vă povestesc ce mi-am luat, nu?

Și între timp, vă îndemn să faceți ca mine: mergeți și vedeți pe moment ce vă face cu ochiul. Și bucurați-vă de atmosferă, sunt prea rare momentele când iubitorii de carte se adună la un loc, așa că atunci când se întâmplă, cel mai bine e să profităm din plin.

Bookfest plăcut tuturor!

„Șezi blând și citește o carte” - Bookfest 2014

Știu că Bookfest-ul s-a terminat de aproape 2 săptămâni, dar am vrut să aștept totuși să se termine și sesiunea, ca să pot să am tot timpul din lume să scriu acest articol pentru că un târg de carte așa fain merită un articol pe măsură. N-o să-mi iasă, pentru că mi se pare foarte dificil să pun în cuvinte o anume atmosferă, but I'll do my best :)

Lăsând atâta timp să treacă de la târg și până acum, am putut să văd părerile altora care au participat și sunt destui cărora vreau să le transmit un mic-micuț mesaj: Guys, târgurile de carte nu sunt despre reduceri de 475.000 %, ok? Foarte multă lume s-a plâns că deși prețurile erau mai mici decât în librăriile fizice, în librăriile online ar fi fost mai ieftin. Unu, online se plătește transportul (mai puțin la libris.ro care asigură livrare gratuită). Doi, pentru edituri, din câte mi s-a spus, Bookfest-ul e cel mai scump târg. Având intrare gratuită, taxa pentru spațiu e mai mare și fiind la sfârșitul lui mai, vânzările sunt mai mici pentru că lumea e mai preocupată să aibă bani de concediu decât să-și cumpere cărți. Toamna târziu, spre exemplu, vânzările sunt mult mai mari pentru că vine Crăciunul și lumea caută cadouri. Trei, într-o librărie online n-o să găsești alți cititori pe care să-i vezi alegându-și cărțile. Eu când vedeam pe cineva luând o carte care îmi place, îmi venea să mă duc să-l felicit pentru gusturi. Sau când vedeam pe cineva cu vreo pungă de la o editură faină, rânjeam prostește. E un sentiment plăcut să fii înconjurat de oameni cărora le plac aceleași lucruri, te simți mai puțin extraterestru.

Și cea mai importantă chestie: Arătați-mi și mie o lansare de carte pe net -_-. Nu mă înțelegeți greșit, iubesc librăriile online, jumătate din cărțile mele sunt cumpărate de pe net, vânez reducerile masive ca un uliu... dar cealaltă jumătate din cărți mi le iau de la târguri pentru că atunci când cumperi de acolo, te asiguri că vei găsi editura aceea la târg și anul următor. Ceea ce înseamnă alte lansări :) Și asta e partea cea mai frumoasă la un târg de carte, șansa să asculți un om vorbind despre munca lui, despre procesul creativ, unii chiar citesc câteva rânduri... și la sfârșit, îți semnează cartea și îți mulțumesc. Ei ție. Oamenii aceia excepționali care reușesc să-și imagineze cele mai fantastice și frumoase lumi și apoi își dau silința să pună poveștile acelor lumi pe hârtie pentru ca noi, cititorii, să putem călători în locuri incredibile, uneori imposibile, oamenii aceștia pe care eu una îi pun pe un piedestal, îți mulțumesc. Ei ție. Pentru că îți place să citești. Pentru că ai ales să citești cărțile lor. Pentru că ai venit. Pentru că exiști. Și cel mai fain sentiment din lume e atunci când oamenii aceștia incredibili ți-au reținut numele. Știu că exiști nu doar ca o entitate cititoare de cărți. Ai un nume, ai o identitate. Sentimentul ăsta e mai presus de orice reducere de pe lumea asta. Sentimentul ăsta e tot ce ai nevoie ca să cumperi o carte la preț întreg numai ca să poți să mergi să ți-o semneze.

Știu că am mai zis asta de triliarde de ori. Știu că v-am zis mereu să mergeți și voi la lansări. Ei bine, anul acesta am văzut puțin mai mulți oameni strânși în jurul autorilor și asta mă bucură mereu pentru că oamenii aceia merită să știe că munca le e recunoscută. Așa că o să continui să vă spun cât de minunate sunt lansările și o să continui să vă spun că nu trebuie să mă credeți, trebuie să vedeți pe pielea voastră. V-aș înșira acum câte ceva despre fiecare lansare la care am participat, dar ar dura prea mult, așa că o să vă povestesc atunci când fac recenzia cărților.

(Ce sentiment minunat, să ai timp să citești și să și promiți recenzii...)

Revenind la târg în general, a fost frumos. Am fost vineri și sâmbătă și, spre surpinderea mea, n-a mai fost îmbulzeală. Știu că asta nu e neapărat un lucru bun, dar e plăcut să te poți mișca fără să te simți ca la metrou la Distor când ajung mai multe trenuri simultan și tu eși în tunelul dintre peroane, simțindu-te ca o veritabilă sardină. Excepția ar fi, ca de obicei, standul editurii RAO care are prostul obicei de a-și baricada standul, lăsând doar o intrare minusculă. Înțeleg că la orice târg se fură cărți (și mi se pare foarte urât), dar editura asta și așa are niște prețuri extrem de mari (după părerea mea, prea mari comparativ cu ceea ce oferă, cărțile mi se pare calitativ la fel cu ale altor edituri, care oferă același număr de pagini scris la fel de mare, tradus din aceeași limbă, dar mult mai ieftin... concluzia mi se pare oarecum evidentă), practica asta de a baricada standul creează mereu o îmbulzeală neplăcută înăuntru. În rest, aveai loc destul să admiri orice carte îți dorea inimioara!

Pe lângă lansări, ceva interesant și inedit a fost ocazia de a lua acasă cărți absolut gratuit. Lângă standul Art erau cei de la cartepedia.ro care în schimbul unor date de contact, ofereau la alegere o carte din colecția Nobel, iar lângă standul Litera erau Cărțile pe față, unde am întâlnit unii dintre oamenii frumoși despre care vă spuneam pe facebook. În schimbul unui bookselfie pus ca poză de profil pe facebook, puteai păstra cartea cu care ai făcut poza. În plus, acolo am primit cel mai fain semn de carte pe care l-am văzut vreodată (scria pe el: „Dacă aștepți un semn pentru a citi o carte, acesta este semnul.”) Cărțile pe față e o campanie care încurajează lectura prin metode care mai de care mai inventive și originale (inclusiv reduceri pentru cititori, și nu doar la cărți!), așa că vă recomand să le urmăriți pagina de facebook.

Singurul lucru pe care l-am vrut de la Bookfest și pe care nu l-am putut lua a fost un tricou precum cel pe care îl aveau voluntarii, care avea pe spate exact textul din titlu. Oricum, mă gândesc serios să-mi fac eu unul cu „Șezi blând și citește o carte”, dar scris pe față. În rest, Bookfest-ul fost exact pauza de la sesiune de care aveam nevoie, am spart tot bugetul pe care îl plănuisem, ceva pe deasupra, și a mai contribuit și mama, așa că în final, mersul la târg a echivalat cu o ședință de ridicare de greutăți la sală :)


De ce iubesc targurile de carte

Am reusit sa ajung la Bookfest in doua zile: miercuri si sambata. Amandoua au fost exact pe gustul meu.

Miercuri, fiind si in timpul saptamanii, dar si prima zi de targ, batea putin vantul, asa ca am putut sa ma plimb printre standuri, admirand nestinghetica cartile, razand in sinea mea pe masura ce lista de "want" se facea din ce in ce mai mare. M-am intors acasa cu o gramada de romane si un chef nebun sa revin.

Sambata, am mers pentru lansari. Am incercat sa ajung cu mama la standul ALL pentru lansarea cartii Intre acte de Radu Beligan, insa oboseala din ziua precedenta si RATB-ul au conspirat impotriva mea. Totusi, am citit cateva impresii de pe net despre eveniment, suficient cat sa-mi para rau ca am ratat vorbele frumoase ale maestrului.

Apoi, lucrurile au inceput sa mearga in favoarea mea si m-am mutat la standul Nemira pentru lansarea seriei Maestrii SF-ului romanesc si a cartii Lumea-dupa-Google de Alexandru Mironov. Am plecat de-acolo cu doua carti semnate in plasuta (Iarba cerului si Lumea-dupa-Google), dar mai presus de asta, am plecat mai mandra de tara mea si mai convinsa de faptul ca si noi, romanii, putem! In final, am ajuns si la standul celor de la Paladin, unde Horia Nicola Ursu si Michael Haulica au lansat volumele Postasul de David Brin si Regele Sobolan de China Mieville.

Cele doua zile au fost, dupa parerea mea, reteta ideala a unui targ de carte. Nu e nimic mai frumos decat sa te plimbi printre sute si sute de carti, citind cateva descrieri, rasfoind cateva pagini, deja rearanjand mental biblioteca de acasa pentru ca noile carti sa aiba loc. Si apoi, sunt lansarile de carte... Daca n-ati fost niciodata la vreuna, informati-va si luati parte urgent la un astfel de eveniment! Indiferent daca e vorba chiar de cartea autorului sau de o carte straina, nu e nimic mai placut decat un loc unde scriitori, cititori, editori si traducatori se aduna la un loc si vorbesc cu daruire si caldura despre pasiunea loc comuna: cartile. Nu mai e vorba de marketing, nu cand vezi stralucirea din ochii oamenilor si intelegi ca tin in maini o carte care chiar merita. Iar daca e chiar autorul cel care vorbeste... Sa stii ca persoana care iti vorbeste e aceeasi a carei voce o auzeai cand stateai in coltisorul tau confortabil citind... Sa-ti vezi numele scris pe prima pagina, alaturi de o dedicatie de la cel sau cea care a stat zile, saptamani, luni, poate chiar ani desavarsind cartea cu care vei pleca acasa... nu exista cuvinte care sa descrie senzatia!