Carte vs Film: Bird Box Orbește

N-o să lungesc mult suspansul, concluzia e clară: cartea bate din nou filmul. Am așteptat să citesc mai întâi romanul, apoi am văzut ecranizarea și m-au dezamăgit destul de multe dintre modificările făcute, deși au fost și câteva aspecte care mi-au plăcut. Totuși, prefer să vă recomand să citiți Bird Box. Orbește.

Povestea:

Un val de sinucideri mătură lumea, începând din Rusia (sau din România, în film) și ajungând în cele din urmă și în SUA. Deși nu există nicio informare oficială, ipoteza acceptată unanim este că e vorba despre niște creaturi pe care dacă le vezi, o iei razna și te sinucizi (sau, în cazul romanului, începi să omori pe toată lumea din jur, apoi te sinucizi). Lumea începe să se baricadeze în case, punând ziare pe ferestre și ieșind afară doar cu ochii acoperiți.

Fix în perioada în care au apărut creaturile, Malorie a aflat că e însărcinată. Acum, trebuie să facă tot posibilul pentru a-și proteja sarcina. Reușește să rămână în viață timp de patru ani, până când decide să pornească în cea mai riscantă călătorie din viața ei: pleacă pe râu cu barca, legată la ochi.

Părerea mea:

Atât cartea, cât și filmul, au două fie narative: primul se concentrează pe Malorie din trecut, atunci când începe totul, când ea încearcă să-și găsească un cămin stabil și sigur. Al doilea se învârte în jurul lui Malorie din prezent, patru ani după apariția creaturilor. După ce a supraviețuit într-o casă din apropierea râului, Malorie decide să plece cu barca alături de Fată și Băiat, cei doi copii pe care i-a crescut.

Pe de-o parte, existența celui de-al doilea plan narativ diminuează puțin din suspans, pentru că știi că Malorie și copiii vor supraviețui tuturor situațiilor limită din trecut. Însă se compensează cu suspans din plin pentru că văzând-o pe protagonistă singură cu doi copii în prezent, nu poți decât să te întrebi ce s-a întâmplat cu ceilalți oameni alături de care și-a găsit adăpost atunci când au apărut creaturile.

Mare parte din acțiune se petrece fără ca personajele să poată vedea ceva, ceea ce e incredibil de palpitant în carte, când orice adiere de vânt e motiv de panică. Autorul știe cum să se joace cu simțurile tale și cum să transmită senzația aceea de panică: oare a fost o frunză sau o creatură? În film, însă, deși s-a încercat reproducerea senzației, e mult mai greu să redai vizual ideea că nu poți vedea. Am apreciat tentativele de a ne arăta cum arată lumea în spatele unei eșarfe pentru ochi, dar tensiunea din film nu se poate compara cu cea din carte.

De asemenea, nici personajele nu se compară. În roman, tot grupul supraviețuitorilor e frumos construit, fiecare are o personalitate destul de bine alcătuită. Filmul, însă, mi s-a părut că a pus prea mult accent pe Malorie și Tom, așa că personaje precum Don și Gary, deși prezente și la fel de importante, au devenit mai degrabă o schiță comparativ cu romanul. M-am atașat mai ușor de oamenii din carte, am empatizat mai mult cu ei.

Cât despre creaturi, nici cartea, nici filmul nu ni le descriu/arată și nici nu ne lasă să înțelegem dacă ele sunt cu adevărat reale sau nu. Totuși, romanul face mult mai ușoară îndoiala, te face să simți mult mai puternic ideea că poate totul nu e decât o glumă proastă, o psihoză în masă, că poate nu e nimic afară și lumea doar a luat-o razna fără motiv. În film, atunci când un om vede o creatură, i se modifică ochii, iar creaturile sunt totuși „anunțate” de o pală de vânt. Așa că deși nu le vedem, în film nu m-am îndoit o secundă că ar fi reale. În carte, în schimb, posibilitatea ca ele să nu existe e destul de plauzibilă (noroc cu povestirea inclusă la finalul cărții, care face creaturile mult mai veridice).

Romanul e foarte fain scris. Se citește repede, te face să simți atmosfera de teamă și incertitudine, are suspans din plin și personaje cu o psihologie bine pusă la punct. Mi-a plăcut mult să descopăr mai ales capitolele din prezent, să văd îndoielile și teama lui Malorie legată de cei doi copii și de cum a ales să-i crească. Și mi-a plăcut finalul, pentru că aveam nevoie de el după tot ce se întâmplase de-a lungul cărții.

Bird Box. Orbește e un roman destul de dur, care te pune față în față cu fragilitatea lumii noastre, cu ideea că există atât de multe moduri în care tot ce a construit umanitatea poate fi distrus. Și te forțează să simți neputința de a lupta împotriva a ceva ce nu cunoști și nu înțelegi, a ceva ce nici măcar nu poate fi cunoscut, studiat, înțeles. E un fenomen dincolo de rațiune și e groaznic să citești despre cum lumea se năruie, incapabilă să-i facă față. Dar e o poveste bună și bine scrisă, pe care o recomand tuturor iubitorilor genului thriller.

PS: Mi-a plăcut mult și titlul, are un sens foarte fain de-a lungul cărții. Și au reușit oarecum să-l redea și în film. De asemenea, în recenzia mea eu m-am concentrat destul de mult pe carte și pe ce nu mi-a plăcut în film, dacă vreți o analiză mai echilibrată o găsiți pe blogul lui Răzvan.

Cartea poate fi cumpărată de pe site-ul editurii Corint sau din librării online precum Cartepedia sau Libris.