Recenzie: Câteva motive să iubești viața

Citind Câteva motive să iubești viața, mi-am dat seama că e foarte greu de încadrat în vreo categorie de cărți. Nu e nici o biografie, nu tocmai, nu e nici un volum de dezvoltare personală și nu e nici un jurnal. Este un fel de combinație de sfaturi și povești ale experienței autorului în lupta sa cu depresia.

E o carte care să te ajute să înțelegi că dacă te simți prizonier în propria minte, nu ești singur și că ajutorul există, lucru care te poate îmboldi să-l cauți. Ceea ce e primul pas spre vindecare, după părerea mea.

Povestea:

Matt Haig avea 24 de ani când a realizat că suferă de depresie. Și-a dorit să moară, dar n-a făcut-o. A trăit, în schimb.

A trăit cu depresia și cu anxietatea, a înfruntat teama paralizantă și gândurile sinucigașe, atacurile de panică și stigmatul problemelor mentale. A reușit să se ridice și acum ne povestește despre cum a făcut asta. Și o face într-un mod sincer și deschis, cu cărțile pe față.

Părerea mea:

În mod clar, depresia nu arată la fel pentru toată lumea. Pentru Matt, a fost o cădere bruscă, inexplicabilă. Retrospectiv, a descoperit că au existat indicii, dar nu a știut să le interpreteze astfel.

Din punctul lui de vedere, pur și simplu s-a trezit într-o zi și a descoperit că e la capătul puterilor, sau chiar dincolo de el. Lucrurile simple au devenit monstruoase. A merge până la magazinul din colț a devenit o luptă. Mintea i s-a transformat într-o închisoare. Și a trăit cu toate astea.

Mi-a plăcut enorm cartea pentru că abordează direct stigmatul din jurul bolilor minții. Depresia și anxietatea sunt deseori sunt văzute ca fiind un moft. „Gândește pozitiv” e un sfat oferit cu atâta nonșalanță unor oameni care suferă inimaginabil de mult. În interiorul unei persoane suferinde, agonia e ceva la ordinea zilei. Și acest volum ne explică exact cum stau lucrurile. Dacă nu ai suferit niciodată de depresie sau anxietate, e un volum care te ajută să înțelegi cum se manifestă aceste boli. Nu e un compendiu de medicină, e doar experiența unui om care a trecut prin asta, dar e suficient ca să explice de ce unii oameni nu pot „gândi pozitiv”.

„Prețul plătit pentru a fi destul de inteligent ca să devii prima specie conștientă de existența cosmosului este capacitatea de a simți un univers întreg de întunecare”
Câteva motive să iubești viața de Matt Haig

Și dacă totuși ai suferit de depresie, anxietate sau amândouă, indiferent în ce grad, cartea asta îți demonstrează că nu ești singur. Ceea ce trăiești nu ți se pare, nu e o stare trecătoare (deși trece, cu ajutorul potrivit), nu înnebunești și nu e anormal. Există cauze clare și efecte normale, chiar dacă nu sunt palpabile. Nimeni nu-ți poate pune un stetoscop peste suflet ca să-i audă agonia, dar asta n-o face mai puțin reală. Și milioane de oameni trec prin asta zilnic. În grade diferite, pentru că agonia are și ea trepte. Dar dacă tu simți că îți explodează pieptul în timp ce alții cred că o să explodeze cu totul, nu înseamnă că ești singur… sau că problema ta e mai puțin importantă. De asta mi se pare un volum excepțional, pentru că exact acesta e sentimentul cu care rămâi: ceea ce ți se întâmplă e normal, chiar dacă nu ai simțit exact aceleași lucruri ca Matt. Mesajul e că mulți trecem prin asta și că ajutorul există.

Totuși, la capitolul sfaturi, eu am simțit o lipsă. Ele sunt extraordinar de bune, în marea lor majoritate, dar eu am avut impresia că Matt s-a bazat extraordinar de mult pe a încerca să-și impună lucruri. Nu putea funcționa, dar și-a impus s-o facă. S-a forțat să meargă la magazin, spre exemplu, deși corpul său îi spunea să n-o facă. Asta este o metodă de a te ridica, și funcționează. Și eu am folosit-o când n-am mai putut. Mi-am impus să fac niște lucruri, am strâns din dinți și le-am făcut. Nu spun că nu funcționează, oricum nu sunt în măsură să dau sfaturi. Dar cred că există metode mai bune. De fapt, trec printr-un proces în care învăț să-mi ascult corpul și să fac ceea ce are el nevoie. Uneori merge, alteori nu, uneori trebuie să faci lucruri împotriva voinței tale curente pentru că beneficiile viitoare merită. Dar există și alte metode decât să tragi de tine cu toată forța voinței.

Și pe lângă asta, mi-ar fi plăcut să recomande mersul la psiholog, măcar o dată. Bine, înțeleg că sistemul lor medical e diferit de al nostru și medicii lor de familie se ocupă și de minte, nu doar de corp. Totuși, vreau să recomand eu asta: dacă simți că nu mai poți, că emoțiile sau gândurile îți scapă de sub control, că lucrurile simple cum ar fi datul jos din pat sunt brusc extrem de dificile, atunci încearcă să vorbești cu un profesionist despre asta. Vorbitul ajută. Și a merge la psiholog nu înseamnă neapărat că suferi de ceva, că ești bolnav, nebun sau anormal. Înseamnă pur și simplu că vrei să te cunoști și să te înțelegi mai bine pe tine însuți. E ca un curs intensiv de dezvoltare personală, care pleacă de la cunoașterea sinelui. Și ceea ce vei descoperi poate fi incredibil de util.

Vă recomand Câteva motive să iubești viața cu mare drag, indiferent dacă ați suferit vreodată de vreo boală mintală sau nu, indiferent dacă credeți în ele sau nu. Pur și simplu e o ocazie de a descoperi experiența unui om ajuns în cel mai de jos punct al vieții sale. E ceva ce ar trebui cu toți să citim pentru că e scris simplu, deschis, și te ajută să înțelegi prin ce pot trece alții… sau te ajută să înțelegi mai bine lucrurile prin care ai trecut tu însuți. Cred că indiferent ce îți place să citești, această carte te va face puțin mai empatic. Și e mare nevoie de mai multă empatie pe lumea asta.

Cartea poate fi cumpărată de pe site-ul editurii Nemira sau din librării online precum Libris sau Cartepedia.