Jurnal: Despre timp

A trecut un an... Un an! Chestia asta m-a lovit abia ieri și de data asta, nu mi-a plăcut senzația. Înainte să încep facultatea, pe lângă orele petrecute la școală, aveam foarte puțin de lucrat și acasă, așa că aveam destul timp ca să fac ceva ce-mi place. Citeam o carte sau scriam despre asta. Vedeam un film. Găseam un blog intersant. Ascultam întreaga discografie a unei formații doar pentru că mi-a plăcut o melodie. Făceam ceva în afara școlii. Și niciodată nu mi s-a întâmplat să clipesc și să fi trecut deja o săptămână. Mai ales în clasa a 12-a, îmi amintesc că mi se părea că nu se mai termină. Nu voiam să se termine, dar eram și curioasă în privința vieții de student... Oricum, cert e că un an dura un an.

 
diary.JPG
 

Acum... serios, unde s-a dus primul meu an? În special semestrul doi a trecut ca o ceață. Am avut în continuare parte de agonie și extaz, puțin mai multă agonie față de primul semestru și poate și ceva mai puțin extaz (deși sesiunea a fost mult mai reușită). Multe teme pe care le-am detestat și care mi-au mâncat timpul și nervii, câteva teme deosebit de interesante și plăcute care să compenseze (și una absolut genială pe care mi-e ciudă că n-am avut timp s-o fac dar cu care o să mă joc vara asta pentru că e prea faină ca să n-o fac). Cursuri pe care le petreceam întrebându-mă ce naiba caut acolo și cursuri atât de faine încât nu înțelegeam de ce se terminau atât de repede. Dar, per total, tot semestrul doi a fost o ceață în care zilele se confundau unele cu altele, săptămânile la fel și totul a trecut incredibil și neplăcut de repede. Și am avut mult prea puțin timp pentru ceea ce-mi place și n-are legătură cu facultatea.

Dar ca din fiecare experiență, și din cea de semestrul acesta am învățat ceva. Am învățat că detest să-mi fragmentez timpul. Nu suport să trebuiască să împart o activitate de 5 ore în bucățele de 10 minute, furate prin pauze. Nu suport să citesc un roman în metrou, două fraze acum, 2 pagini după ce am schimbat metroul și apoi încă vreo 5 pagini doua zile mai târziu, când e iar luni și merg la facultate. Și e valabil și pentru ce am de făcut pentru facultate, urăsc să scriu 3 linii de cod când am 10 minute și apoi, peste 6 ore plictisitoare să trebuiască să reiau. Și la citit, și la programat, pierdeam cel puțin 5 minute aiurea, încercând să-mi amintesc unde rămânsesem, ce se întâmplase în roman sau care anume fusese ideea de la baza bucății de cod pe care o începusem. Oribil.

Și cu blogul era și mai trist pentru că aveam câte o idee de articol pe teme diverse (nu mai aveam 5 ore la un loc să stau să citesc măcar un sfert de carte, așa că n-am mai citit aproape deloc, dar încă aveam destule depre care să scriu), dar îmi dădeam seama că aveam nevoie de o oră-două ca să-mi iasă postarea (atât petrec în medie scriind un articol, de la fereastra albă și până la forma finală de care să fiu mulțumită) și că nu am acest timp continuu. Din bucăți de câte 10 minute, când mai luam câte o pauză, se puteau face multe, dar pur și simplu nu suport să lucrez așa. Totuși, se pare că va trebui să învăț, dar o să-mi fac griji în legătură cu asta anul viitor.

Așadar, concluzia despre semetrul ăsta, pentru mine e... ambiguă. Au fost destule chestii care mi-au plăcut mai puțin decât în primul semestru. Au fost chestii care mi-au plăcut mult mai mult. Facultatea ca întreg încă îmi place pentru că mi-a oferit destule (nu doar cunoștințe sau abilități, dar și experințe de viață, oameni frumoși și amintiri pentru toată viața). Dar unele dintre cele mai vii amintiri din tot semestrul nu au absolut nicio legătură cu facultatea. Și asta mă întristează puțin, la fel cum mă întristează faptul că semestrul trecut am fost doart studentă, nu și cititoare, blogger, uneori nici măcar fiică și soră pentru că uneori familia mea avea chef de mine, dar eu eram prea ocupată sau obosită ca să fiu cu adevărat prezentă.

Dar ca să nu închei într-o notă tristă, vara asta o să recuperez din plin toate chestiile extra pe care am regretat că nu pot să le fac în timpul anului. După cum atestă activitatea mea aici și pe goodreads și familia mea pe care am bătut-o din plin la cap în ultimele 2 zile, deja am început :)