Recenzie vALLuntara: Cheia de Simon Toyne

Cand am mers la lansarea acestui roman, care a avut loc in prezenta autorului, nu stiam absolut nimic despre el sau despre carti. In cateva minute m-a vrajit, asa ca mi-am cumparat ambele volume. Pe primul, Sanctus, l-am citit la cateva zile dupa, curioasa sa vad daca Simon Toyne scrie la fel de frumos pe cat vorbeste. Raspunsul e "normal ca da!". Am fost captivata imediat (dovada recenzia romanului, pe care o gasiti aici), asa ca n-am putut rezista prea mult in fata celui de-al doilea volum al seriei, Cheia, care mi-a placut chiar mai mult, deoarece povestea "creste", apar mai multe personaje, mai multe planuri narative si deci e mai mult suspans si mai multe rasturnari de situatie.

Rezumat:

Citadela a fost zguduita de o explozie. Sacramentul a fost eliberat. Profetia s-a implinit. Calugarii Sanctus sunt toti pe moarte. Abatele si Prelatul sunt morti. Liv si Gabriel nu. Insa povestea e departe de a se fi incheiat.

Evenimentele din Ruina nu au trecut neobservate pe plan international si presa arde de nerabdare sa smulga toate informatiile despre Citadela, acum cand pentru prima data niste oameni au parasit-o. Insa Biserca are propriile interese, asa ca scopul celor din Vatican este sa se asigure ca supravietuitorii pastreaza tacerea. Si mortii nu vorbesc. In plus, pe glob au inceput sa aiba loc o serie de cataclisme si nici Citadela nu e ferita de probleme de necontrolat: o boala misterioasa afecteaza copacii din gradini... si se pare ca se transmite la oameni.

Solutia e tot in mainile lui Liv: daca prima profetie era echivalentul mala al Facerii, exista si opusul ei, echivalentul Apocalipsei reprezentat de Profetia in Oglinda pe care Liv trebuie s-o indeplineasca pentru a opri atat cataclismele, cat si molima.

My view:

Expresia "a citi pe nerasuflate" abia incepe sa descrie modul in care se citeste aceasta carte. Da, am spus "se citeste" si nu "am citit" pentru ca dupa primele pagini, cred ca oricine va fi prins in lantul evenimentelor, fara sa mai poata scapa pana cand nu a citit ultimult cuvant... Si chiar si atunci eu as fi continuat, insa trebuie sa astept rabdatoate urmatorul volum.

Dupa cum am spus la inceput, povestea a "crescut" mult in acest roman. Mi-a placut in special preotul Clementi din Vatican pentru faptul ca e extrem de realist: si-a dat seama ca traieste intr-o lume guvernata de bani, asa ca vrea sa imbogateasca Biserica. Nu conteaza cum. De fapt, imi place ca toate personajele "religioase" isi gasesc scuze chiar si pentru cele mai atroce decizii. Numai mie mi se pare ca Dumnezeul vostru n-o sa va ierte asa repede pentru ca ucideti, mai ales daca o faceti in numele lui? Oricum, imi place ca toti "credinciosii" din carte par sa creada ca "scopul scuza mijloacele".

Si Fantoma e un personaj foarte interesant, cred ca o sa va placa foarte mult de el, mai ales spre final, cand ii aflati povestea... insa va las sa descoperiti singuri surpriza pe care v-o rezerva autorul cu acest personaj.

Cat despre "vechii" cu care ne-am obsinuit... Pe parcursul romanului, a ajuns sa-mi placa enorm de Gabriel. Nu ca nu mi-ar fi placut din start, dar in acest volum mi se pare nu neaparat ca am aflat mai multe despre el, cat ca am ajuns sa-l cunsoc mai bine, sa inteleg cum gandeste, sa-l vad in actiune... Si l-as lua acasa fara sa stau pe ganduri!

Asadar, Cheia este un roman scris superb, o continuare excelenta, deoarece dezvolta povestea si, nu in ultimul rand, un roman care te lasa cu sufletul la gura si numarand zilele pana pe 11 aprilie, cand conform site-ului autorului se lanseaza oficial cartea.

Acest articol face parte din campania vALLuntar initiata de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA. Daca recenzia va strange minim 15 comentarii de la persoane diferite, Editura ALL ne va oferi un copacel spre plantare.