I'm back

Nu stiu cat de mult v-am lipsit, insa mie mi-a fost dor de voi. Si asa cum v-am promis intr-una din postarile mele, o sa ma reintorc cu recenzii si impresii din vacanta, care sunt detul de multe si sincera sa fiu, nu stiu de unde sa incep.

Drumul pana in Germania a fost lung si...negru, caci am dormit tot timpul. Am plecat intr-o joi dupa amiaza si am ajuns 24 de ore mai tarziu. Okey...a fost ciudat, insa excluzand autostrazile (foarte bine facute si intretinute) si somnul meu de frumusete, am avut ce vedea si vizita, multumita lui Gica, GPS-ul tatei care este un geniu in a-l enerva si un ghid minunat. Am vazut sate unguresti, aici nu am fost prea impresionata pentru ca mie mi s-a parut ca as fi fost in Ardeal sau in cartierele rezidentiale din Cluj, insa Austria si Germania, un adevarat vis. Peisaje mirifice, iar in Austria am fost pe o sosea cu padure de-o parte si alta, iar in zare se ridica mandra o cetate, iar eu ma simteam ca in primul episod din Jurnalele Vampirilor. Aproape ca puteam sa vad umbrele alergand prin fata masinii. Ah da, aproape ca am uitat, in Viena am trecut in fuga pe la Shonbrun, casa mea de vacanta, unde va astept pe toti, desi Sisi este putin cam obosita si doarme de ceva timp, dar ghizii va vor arata locuinta care este superba.

Asa ca dupa ce am parasit cu parere de rau Viena, am ajuns in final la destinatie: Nurnberg, Germania. Si am sa va spun doar doua cuvinte: DI-VIN.

Mancare geniala (in special covrigii cu sare), bere din belsug (baietii s-ar simti in largul lor, eu am numarat vreo 20 de sortimente de bere), muzee si...cartile mele din Romania. Da stiu ca v-am promis recenzii, dar ele pot sa mai astepte, acum trebuie sa-mi fac intrarea in peisaj.

Am vizitat orasul ala de am zis ca nu e adevarat, am facut kilometri intregi pe jos si nu regret, plus ca pe langa toate astea am reusit sa intru intr-o librarie nemteasca, de unde am plecat foarte mandra cu o mapa de hartii VD (alo...era singurul lucru pe care il putea citi si intelege).

Din pacate in toate librariile pe care le-am gasit ( care apropo sunt foarte, foarte putine) nu era o singura carte in engleza, iar preturile erau geniale, (3, 50 euro o carte) iar seria Culorile Dragostei era undeva la 20 euro, dar desigur ca in germana, pfff. Legat de serie, originalul are mult mai multe pagini decat ce avem noi. Ma intreb daca editurile noastre nu or scoate din pagini ca sa aibe mai putina treaba.

Ce pot sa spun? Mi-a placut enorm ce am vazut si vizitat si mi-ati lipsit cu totii si sa nu o uit pe Ghanda, careia ii multumesc mult pentru ca a dus greul cu blogul si desigur vreau sa o felicit pe Stephany pentru premiu si pe voi ceilalti pentru ca intrati aici, cititi si ne bagati in seama, chiar daca eu intru mai rar. Daca nu ati fi fost voi si draga mea colega si prietena, cred ca as fi renuntat de mult la blog, iar acum nu as fi venit cu idei noi si forte proaspete pentru noi subiecte de discutie pentru blog.